http://www.youtube.com/watch?v=hM_QEWmksC4
Un drum agricol croit pe deasupra dealurilor între localitățile Bucovăț și Podari va fi transformat în arteră rutieră. Cu o lungime de 5,2 kilometri, drumul scurtează cu zece kilometri distanța dintre cele două comune. Ce alte proiecte mai are Primăria Bucovăț, citiți în cele de mai jos.
Legătura rutieră între comunele doljene Bucovăț și Podari va fi din acest an mai scurtă cu zece kilometri, datorită unui drum care este construit cu fonduri europene. Artera are o lungime de 5,2 kilometri și străbate distanța dintre cele două localități pe deasupra dealurilor, oferind un peisaj pitoresc. „Drumul este de mare importanță pentru cetățenii din cele două comune, distanța se scurtează la mai puțin de jumătate față de cea actuală. Ruta prin Craiova are circa 15 kilometri și este mai dificilă în condițiile aglomerației din oraș. Investiția este realizată prin Asociația Intercomunală Bucovăț – Podari, fiind evaluată la 990.000 de euro. După licitație, drumul a fost mai ieftin“, a precizat primarul localității Bucovăț, Constantin Vasile. Lucrările au început dinspre localitatea Podari, pentru că în această zonă constructorul are cariera de la care aduce balast pentru fundația drumului. Fostul drum de exploatație agricolă va face legătura cu Palilula și Cârligei, două dintre satele componente ale localității. Bucovățul este o comună mare, cu o suprafață de peste 8.000 de hectare și șase sate: Bucovăț, Leamna de Jos, Leamna de Sus, Sărbătoarea, Cârligei și Palilula. Fiind foarte apropiată de Craiova (5 km), mulți orășeni locuiesc efectiv aici, iar o parte din fostul teritoriu administrativ a fost încorporat în municipiu. „Avem o populație de aproximativ 4.200 de locuitori, dar eu spun că nu este cea reală. Mulți craioveni locuiesc în realitate la Bucovăț. Pe vremuri, în componența comunei intra și satul Mofleni, acum cartier al Craiovei, dar aveam și satul Italieni, acum desființat. Îi spune Italieni pentru că a fost înființat de italieni, pe la 1900. Când s-au construit marile edificii din Craiova, arhitectul Giovanni Peresutti a adus meseriași din Italia, care s-au stabilit aici. După aceea, au emigrat“, a mai spus primarul. Migrația oamenilor de la oraș la sat a dus la creșterea intravilanului comunei. Zeci de vile au apărut în ultimii ani pe culmile dealurilor, construite de craiovenii care vor să respire aerul curat de Bucovăț. Două trasee de transport public fac legătura cu orașul, fiind atribuite prin licitație: Craiova – Bucovăț – Leamna de Jos – Leamna de Sus – Sărbătoarea; Craiova – Bucovăț – Cârligei – Palilula. Totuși, edilul-șef al comunei nu este mulțumit de tarifele practicate de operatori. „Biletul este foarte scump. De la Sărbătoarea la Craiova, biletul costă cam patru lei. Și abonamentele sunt scumpe: 130 – 140 de lei. În ultima perioadă, oamenii s-au cuplat, pun bani de benzină și merg mai mulți cu o mașină“, a mai afirmat Constantin Vasile.
Proiectele prioritare ale primăriei
Localitatea Bucovăț face parte din Zona Metropolitană Craiova (ZMC), ceea ce ar putea constitui un avantaj pentru dezvoltarea comunei.
„Să vedem ce avantaje vom avea. Eu am avut vreo 13 studii de fezabilitate depuse acum vreo patru ani. Până acum doi ani, nu mi s-a dat drumul la nici unul. În ultimii doi ani, am pornit trei lucrări“, a afirmat primarul. Printre proiectele avute în vedere de primărie se numără: un proiect pentru producerea de energie termică (panouri fotovoltaice sau pompe de căldură) pentru primărie și școli (130.000 de lei); rețea de canalizare menajeră cu stație de epurare (inclusă în Masterplanul de apă și canalizare al județului); reamenajarea parcului de lângă primărie (74.000 de euro); consolidarea căminului cultural (500.000 de euro); construirea unei baze sportive multifuncționale (Sărbătoarea); modernizarea drumurilor de acces către exploatațiile agricole. Printre proiectele realizate se numără pietruirea și asfaltarea unor ulițe secundare. O realizare importantă este introducerea apei potabile în toate satele. Din păcate, în timpul secetei sunt probleme din cauza cetățenilor.
„Udă în grădină. În zonele mai înalte, mai sunt situații în care nu ajunge apa. Sunt și oameni care au datorii. Sper să plec cu recuperarea din poartă în poartă, pentru că altfel riscăm să rămânem fără energie electrică și atunci rămâne toată comuna fără apă. Și avem circa 800 de branșamente în toată comuna“, a explicat Constantin Vasile. Rețeaua de canalizare, evaluată la 7,8 milioane de euro, va fi realizată prin Masterplan, fiind una dintre prioritățile primăriei. „Canalizarea mă blochează și cu celelalte proiecte de infrastructură, cum ar fi străzile“, a afirmat primarul.
Bucovăț, paradis imobiliar
Expansiunea imobiliară continuă la Bucovăț, deși în ultimii 14 ani extravilanul s-a extins cu peste 40%, după cum spun autoritățile. „Între Bucovăț și Palilula, am solicitări pentru extinderea rețelei electrice cu 1,5 kilometri. Sunt multe solicitări acolo pentru construirea unor case. Dacă ar fi rețea electrică, imediat s-ar construi 15-20 de case. În Bucovăț, terenurile încă se vând scump, prețurile nu au coborât sub 5 euro/mp. Asta înseamnă foarte mult. Terenul agricol se vinde și el cu 1 euro/mp, ceea ce înseamnă 10.000 de euro/hectar. Am avut investitori germani care voiau să construiască un parc fotovoltaic, însă oamenii nu au vrut să închirieze terenurile. Oamenii păstrează terenul pentru că este aproape de Craiova și tot timpul a avut căutare. Înainte de criză, se ofereau 25-30 euro/mp la Bucovăț“, a afirmat primarul. De altfel, satul Leamna de Jos este deja cunoscut ca destinație de weekend a oamenilor cu posibilități materiale din Craiova, care și-au construit aici case de vacanță. De o parte și de alta a drumului, se pot vedea vile somptuoase, care aparțin unor doctori, profesori universitari, polițiști, avocați și oameni de afaceri, după cum a spus primarul. Una dintre noile locuințe are aspectul unui castel medieval.
Școlile și grădinițele intră în reparații
Satul Palilula a devenit motiv de bancuri datorită filmului „Undeva în Palilula“, regizat de Silviu Purcărete. Cu toate că filmul prezintă o localitate fictivă, primarul a ținut să precizeze că la Palilula – Dolj „sunt oameni muncitori, gospodari“, „nu bețivi și bârfitori, ca în film“. Pe vremuri, Palilula era cunoscută pentru bivolițele sale, care creșteau în curtea fiecărui gospodar. Din păcate, această tradiție este pe cale de dispariție. La Palilula, o firmă angajată prin licitație națională a venit să repare școala. Cum s-a descurcat, ne-a povestit primarul: „La vremea respectivă, s-a cheltuit o sumă mare de bani (400.000 de lei) de la Banca Mondială. Firma care a câștigat licitația nu a reparat școala, ci a distrus-o. Înainte de a veni ei să repare școala era în perfectă ordine, după ce au făcut ei reparațiile în toate clasele, inclusiv în cancelaria profesorilor, plouă. Am alocat bani ca să reparăm acoperișul, pentru că nu se poate să stea copiii în clasă cu găleți și ligheane“. În curtea școlii din Bucovăț, s-a realizat recent o grădiniță cu program prelungit, iar alături se află altă grădiniță, în stadiul de finisare. Ea ar trebui să fie predată la cheie în cursul lunii august. La Sărbătoarea se reabilitează fosta grădiniță, o construcție mai veche.
Investitorii de ieri
și de azi
Unul dintre proiectele localității este Grupul de Acțiune Locală (GAL) Lunca Jiului – Câmpia Desnățuiului, din care Bucovățul face parte alături de alte șase comune. Grupul a fost înființat toamna trecută, principalul lui scop fiind înființarea unor întreprinderi sociale, în subordinea consiliului local (CL). Proiectul comun pentru toate primăriile este introducerea iluminatului public pe leduri. Cel mai mare investitor în agricultura locală este o societate spaniolă, care a arendat circa 1.000 de hectare de teren. Restul sunt asociații agricole care cultivă fiecare câte 80 – 100 de hectare. Pe teritoriul comunei mai funcționa un abator și o fermă de pui – care au dat faliment și mai funcționează încă o mică croitorie și o tăbăcărie. Cel mai important angajator era la un moment dat Kira Grup – societate patronată de controversatul om de afaceri craiovean Samir Sprânceană – aflat în pușcărie pentru mai multe infracțiuni economice, printre care returnare ilegală de TVA. „Lucrau circa 1.200 de oameni acolo. Acum s-a ales praful, oamenii au rămas pe drumuri. Patronul trebuia să plătească pentru ce a făcut, dar statul trebuia să administreze fabrica: se recuperau și banii și oamenii nu-și pierdeau slujbele. Inclusiv primăria s-a înscris la masa credală, dar nu cred că vom recupera vreodată acești bani“, a mai spus Constantin Vasile.
Vor să dezgroape Castrul Pelendava
Primăria Bucovăț vrea să exploateze siturile arheologice din localitate. Unul dintre acestea ascunde ruinele fostului castru roman Pelendava.
„Noi am identificat castrul în zona numită La Jidovi. Este sculptat și pe columna lui Traian, de la Roma. Iar noi vrem să-l scoatem la suprafață. Este în satul Cârligei, undeva la coada unei păduri. Acum este acoperit, nu se poate vedea“, a explicat Constantin Vasile. Altă locație este situl fosilifer de lângă primărie „de unde s-a luat pământul pentru construirea stadionului «Central» din Craiova“, actual „Ion Oblemenco“. Autoritățile comuniste ar fi oprit exploatarea după ce au descoperit situl fosilifer.
Primarul Constantin Vasile, invitat la alege tv
Primarul localității Bucovăț, Constantin Vasile, a fost invitat aseară, în emisiunea „Audiență Generală“ de la alege tv (18.30), unde a vorbit despre programul de dezvoltare a comunei în următoarea perioadă. În plus, edilul-șef a adus precizări și detalii despre problemele curente ale cetățenilor. Postul alege tv se află în grila de programe a furnizorului local de televiziune prin cablu. Emisiunile pot fi urmărite în direct și/sau înregistrate și pe site-ul www.alegetv.ro.
