Scandalul legat de chiria restantă de 600.000 de lei pe care Mitropolia Olteniei o cere Colegiului Naţional „Elena Cuza“ nu s-a stins. Chiar dacă mitropolia a dat un pas înapoi şi nu îi mai evacuează pe elevi, procesul în instanţă continuă, în timp ce Primăria Craiova încă analizează situaţia. Problemele par însă să se ascundă în curtea municipalităţii, care a lăsat liceul să se descurce singur de-a lungul timpului în disputa cu feţele bisericeşti.
Într-un articol publicat pe 18 octombrie, GdS scria că 700 de elevi ai CN „Elena Cuza“ din Craiova ar putea să nu mai aibă unde să-şi desfăşoare orele de curs, deoarece Mitropolia Olteniei a decis să ceară chiria restantă pentru clădirea din strada Mihai Viteazul, nr. 2, clădire retrocedată în urmă cu cinci ani. De fapt, problemele au început din momentul în care clădirea a trecut în patrimoniul bisericii. Dar să o luăm pe îndelete.
Prin decizia nr. 1.481 din 10 octombrie 2007, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut unor culte religioase din România, aflată în subordinea guvernului, a retrocedat imobilul din Craiova, strada Mihai Viteazul, nr. 2 către Parohia Ortodoxă „Sf. Ilie“ din Craiova. O lună mai târziu, pe 16 noiembrie, Parohia şi Mitropolia Olteniei au semnat un contract de comodat prin care prima împrumuta spre folosinţă gratuită mitropoliei construcţia şi terenul pe o perioadă de 20 de ani, pentru desfăşurarea unor activităţi de interes public, cum ar fi înfiinţarea de şcoli, grădiniţe sau aşezăminte medico-sociale şi culturale. Una dintre obligaţii era aceea de a menţine afectaţiunea de interes public de spaţii de învăţământ pe o perioadă de cinci ani. Cum legea o obliga să-i ţină în clădire pe elevii de la colegiu timp de cinci ani, după semnarea contractului, mitropolia a trimis în ianuarie 2008 o adresă Colegiului Naţional „Elena Cuza“ în care îi invita pe oficialii instituţiei să vină să semneze contractul de închiriere. Asta, după ce decizia privind retrocedarea clădirii fusese comunicată şi Primăriei Craiova în cursul lunii octombrie 2007, aspect foarte important, care, după cum spun voci avizate, ar fi dus la evitarea acestui scandal. Cert este că oficialii CN „Elena Cuza“ au înştiinţat imediat primăria despre propunerea mitropoliei, iar municipalitatea a decis să conteste în instanţă decizia de retrocedare.
De fapt, conducerea colegiului susţine că nici nu ar fi avut cum să semneze ea contractul de închiriere atâta timp cât nu avea bani alocaţi pentru aşa ceva, iar clădirea fusese a primăriei. Municipalitatea a refuzat să semneze contractul şi a ales calea instanţei. Numai că se trezise prea târziu. Potrivit legii, decizia comisiei de retrocedare putea fi atacată în 30 de zile de la comunicare. Informarea a venit la timp la primărie, după cum singură recunoaşte într-un referat din anul 2008, dar, mână moartă, a lăsat timpul să treacă. „Prin sentinţa 307/14.11.2008, Curtea de Apel Craiova respinge acţiunea formulată de reclamantul primarul municipiului Craiova (…) şi cererea de intervenţie formulată în numele altei persoane de Colegiul Naţional «Elena Cuza», având ca obiect constatarea nulităţii absolute a deciziei (…) emise de pârâta Comisia Specială de Retrocedare. Pentru pronunţarea sentinţei, instanţa a admis excepţia tardivităţii depunerii cererii, reţinând că, în conformitate cu art. 3, alin. 17 din nr. OUG 94/2000, deciziile Comisiei (…) vor putea fi atacate cu contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare“, se arată în referatul cu pricina. Culmea este că decizia comisiei a fost transmisă primăriei prin Poşta Specială Militară pe 17.10 2007, iar cererea de chemare în judecată a primăriei a fost înregistrată pe 29.01.2008. De ce a aşteptat primăria să treacă timpul de contestaţie rămâne un mister. Acest lucru l-a aflat conducerea liceului abia atunci când au angajat-o ca avocat pe Bianca Predescu, consilier local şi membru în Consiliul de Administraţie al şcolii din partea Consiliului Local Craiova. Aceasta a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca intervenient şi abia atunci a aflat că primăria depusese deja armele. „Acest proces putea fi câştigat. Cred că s-a făcut un compromis, pentru că în acest imobil a funcţionat întotdeauna o şcoală. Aveam şansa să câştigăm la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noi am încercat să salvăm acea clădire. Imobilul nu a fost niciodată al bisericii, ea doar a funcţionat o perioadă acolo. Comisia de retrocedare nu a analizat în detaliu documentele pe care le-a primit. Nu ştiu ce s-a întâmplat la primărie“, a spus Bianca Predescu. Directorul colegiului, Mircea Năstase, spune şi el acelaşi lucru. „Parcurgând toate etapele până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am încercat să apărăm şi să ne opunem retrocedării acestui imobil, care era lăsat şcolii. Am fost inclusiv la Arhivele Naţionale, unde ni s-a spus că nu se mai găseşte testamentul Vornicului Oteteleşanu, care făcea dovada faptului că imobilul era destinat învăţământului, deşi cu cinci ani înainte se găsise acest document, fapt dovedit în cartea publicată despre istoria şcolii sub îngrijirea prof. Turcin Ionel şi prof. Păun Constantin“, a spus Năstase.
Primăria „a uitat“ să atace decizia de retrocedare
Revenind la plata chiriei solicitate de mitropolie, trebuie spus că Primăria Craiova a fost obligată în cele din urmă să recunoască biserica drept proprietar al imobilului din strada Mihai Viteazul şi, în consecinţă, a scos clădirea şi terenul din domeniul public al oraşului prin HCL nr. 34/2010. Acesta este şi motivul pentru care primăria a lăsat liceul să se descurce singur în continuare în disputa cu mitropolia pentru plata chiriei. Presat de mitropolie să semneze un protocol, directorul colegiului şi-a declinat competenţa, spunând că nu poate face acest lucru. „Personal, îmi declin orice competenţă la semnarea acestui protocol, rolul directorului de şcoală fiind acela de a administra unitatea conform protocolului semnat cu primăria. Consider acest lucru şi pentru faptul că în instanţă şcoala nu s-a putut constitui ca parte decât alături de Primăria Municipiului Craiova“, a spus Năstase într-o adresă trimisă în 2009 pe adresa mitropoliei. Pentru a înţelege care este situaţia juridică reală a imobilului şi pentru a afla dacă poate primi bani pentru reparaţii la clădire înainte de începerea anului şcolar, Năstase a cerut în iulie 2010 lămuriri de la primărie. Răspunsul a venit scurt şi la obiect câteva săptămâni mai târziu. „Întrucât clădirea nu se mai află în proprietatea municipiului Craiova, autoritatea locală nu poate aloca fonduri pentru întreţinerea clădirii, plata utilităţilor aferente şi nu poate achita chiria necesară funcţionării instituţiei de învăţământ“.
Mitropolia vrea banii
Dincolo de adevărul neştiut din spatele retrocedării clădirii şi dincolo de „neglijenţa“ primăriei, care a uitat să atace în timp decizia de retrocedare, biserica deţine la urma urmei dreptul de proprietar pe clădire. Pe care şi l-a exercitat abrupt în 2012, când a dat în judecată Colegiul Naţional pentru plata chiriei pe ultimii cinci ani. Mitropolia, prin avocatul Lucica Firuţ, a cerut Judecătoriei Craiova, „Obligarea pârâtei la plata chiriei începând cu data de 10.10.2007 şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată pe care le vom face pentru soluţionarea cauzei“, se arată în cerere. Potrivit avocatului mitropoliei, chiria pe care ar trebui să o primească este de 8.808 lei pe lună. „Pârâta, deşi deţine imobilul retrocedat anterior emiterii deciziei de retrocedare, nu a plătit chirie nici până în prezent“, se mai arată în cerere. Iar colegiul nici nu va plăti aceşti bani pentru că, spune directorul, este ordonator terţiar de credite, iar plata chiriei este obligaţia primăriei. Problema care se pune este de ce mitropolia a dat în judecată colegiul, şi nu primăria. „Pentru că OUG nr. 94/2000 se referă la deţinătorul imobilului. Iar deţinător este colegiul“, a explicat avocatul mitropoliei, Lucica Firuţ. Potrivit HG nr. 1.886/2006, la articolul 4, se spun următoarele: „Noul proprietar va încheia contractul de închiriere în forma scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire, după caz. În situaţia în care nu se încheie un contract de închiriere în forma scrisă, obligaţia de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni“. Întrebat dacă a existat vreodată un contract de închiriere pentru imobilul unde învaţă copiii, directorul CN „Elena Cuza“ a spus că nu ştie de existenţa vreunuia. Reprezentanţii mitropoliei au evitat să spună clar dacă există un contract semnat, rezumându-se să facă referiri la mai multe articole de lege care le dă dreptul să încaseze chiria pentru clădire. Întrebată ce va face în cazul în care nu-şi va primi banii, mitropolia a precizat că „nu scoate copiii din şcoli şi nu emite pretenţii nejustificate“ pentru bunurile care, în mod legal, îi aparţin. Avocata Lucica Firuţ a precizat pentru GdS că mitropolia va continua procesul cu colegiul şi că nu va negocia nici un schimb de clădiri, aşa cum spusese la un moment dat primarul oraşului. Ce se va întâmpla în cazul în care mitropolia va câştiga procesul? Cine va plăti atunci cei 600.000 de lei? La această întrebare nimeni nu ştie răspunsul. „Eu voi lua legătura cu doamna primar. Dacă mitropolia vine cu executorul judecătoresc peste mine, îi trimit la primărie“, a spus Mircea Năstase. Viceprimarul Craiovei, Cristina Calangiu, a declarat pentru GdS că este posibil, ca, de la anul, primăria să înceapă plata chiriei eşalonat.
