Criminalul din Norvegia şi-a recunoscut faptele

Anders Behring Breivik, acuzat pentru masacrul de la reuniunea tinerilor laburişti de pe Insula Utoya şi pentru atentatul cu maşină-capcană de la Oslo, şi-a asumat responsabilitatea pentru ambele atacuri, dar susţine că nu a încălcat legea.
Poliţia a precizat că bărbatul a spus că a acţionat sigur.
Breivik „a recunoscut atât atentatul, cât şi incidentul armat, dar nu admite responsabilitatea penală“, a explicat şeful poliţiei din Oslo, Sveinung Sponheim.
Anders Behring Breivik, de 32 de ani, şi-a descris acţiunile drept „oribile, dar necesare“ şi a spus că le va explica la o audiere în instanţă ce are loc astăzi.
„Crede că a fost oribil să trebuiască să comită aceste acţiuni, dar, din punctul său de vedere, au fost necesare“, a declarat avocatul lui Breivik, Geir Lippestad, pentru presa norvegiană. El a adăugat că acţiunile au fost planificate cu ceva timp înainte.
Potrivit avocatului, suspectul voia să provoace o revoluţie în Norvegia. „Voia o schimbare în societate şi, din punctul său de vedere, trebuia să o forţeze printr-o revoluţie“, a subliniat el. „Voia să atace societatea şi structura societăţii“, a precizat Lippestd.
Breivik a fost pus sub acuzare pentru acte de terorism şi va compărea în instanţă astăzi, când judecătorii vor decide dacă trebuie reţinut în timp ce continuă ancheta.
Aparent, suspectul ar fi avut legături cu extrema dreaptă.
Fotografii cu el, îmbrăcat în haine ude şi având o armă automată, au apărut într-un clip antimusulman de 12 minute, numit Cavalerii Templieri 2083, care a fost publicat pentru scurt timp pe YouTube.
De asemenea, un document de 1.500 de pagini, în limba engleză, care ar fi fost scris de Breivik şi publicat sub pseudonimul Andrew Berwick, a fost publicat cu câteva ore înainte de atacuri, ceea ce sugerează că acestea au fost planificate ani la rând.
Atât documentul, cât şi clipul video fac referiri, în repetate rânduri, la cavalerii templieri, multiculturalism şi imigranţii musulmani.
Poliţia nu a oferit nici o informaţie privind motivele atacului, însă bomba de la Oslo a vizat clădiri care aveau legătură cu Partidul Laburist, aflat la putere în ţară, iar tinerii de pe insula Utoya susţineau, de asemenea, formaţiunea.
„A discutat cu poliţia în permanenţă, dar este un suspect cu foarte mari pretenţii“, a precizat şeful poliţiei.
Cel puţin 93 de persoane şi-au pierdut viaţa când atacatorul a deschis focul vineri pe insula Utoya, la câteva ore după ce un atentat de la Oslo a provocat moartea a şapte persoane.
În timp ce Norvegia îşi plânge victimele, poliţia caută în continuare persoanele dispărute. Patru oameni aflaţi pe insula Utoya nu au fost găsiţi încă; se crede că o parte dintre ei s-au înecat, după ce au încercat să înoate pentru a scăpa de gloanţe. La Oslo, poliţia a avertizat că bilanţul atentatului ar putea creşte, deoarece ar mai putea fi cadavre în clădirile avariate de bombă, care sunt prea fragile pentru a permite o căutare.