18 C
Craiova
sâmbătă, 19 septembrie, 2020
Știri de ultima oră Local Einstein: Unii oameni se gândesc şi la lucrurile simple

Einstein: Unii oameni se gândesc şi la lucrurile simple

În această perioadă, aproape toată lumea vorbeşte despre criza economică. Se scrie mult despre criză. Se scot la iveală teorii, se scot la iveală asemănări dintre perioada actuală şi alte perioade de criză. Se aduc în actualitate opinii despre criză ale unor oameni celebri. Zilele trecute, am participat la o întrunire pe tema invenţiilor. În acest context i s-a atribuit lui Albert Einstein, descoperitor al teoriei relativităţii şi întemeietorul fizicii moderne, afirmaţia că „în perioadele de criză se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii“. Am vrut să verific afirmaţia şi am recitit o culegere de texte scrise de Albert Einstein, începând cu 1914, şi reunite în volumul „Cum văd eu lumea. Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor“, publicată la Editura Humanitas în 2000. Am găsit, printre altele, şi următorul pasaj, de o asemenea profunzime încât este actual şi azi. Iată ce spunea Einstein prin anii ’30: „Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transferarea comorilor tradiţiei de la o generaţie la cea următoare. Lucrul acesta este şi mai adevărat astăzi decât în trecut, deoarece, prin dezvoltarea modernă a vieţii economice, rolul familiei de purtător al tradiţiei şi al educaţiei a slăbit. Viaţa şi sănătatea societăţii umane depind astfel de şcoală într-o măsură şi mai mare decât în trecut“. Iată, pe scurt, câteva repere din viaţa marelui om de ştiinţă.
Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879, în oraşul Ulm din Germania.
Istoria spune că până la trei ani nu a scos nici un cuvânt. Părinţii erau îngrijoraţi. Spre bucuria şi uimirea lor, într-o zi a început să vorbească şi avea fluenţa şi vocabularul unui adult. A acumulat, a analizat şi… a comunicat. Aşa a făcut toată viaţa. La vârsta de 11 ani a început să frecventeze un gimnaziu din München. În 1896 s-a înscris la Politehnica din Zürich-Elveţia, una dintre şcolile de elită de la vremea aceea, pentru a obţine diploma de profesor de fizică. Îi plăcea mai mult partea experimentală a activităţii didactice şi de aceea îşi petrecea multe ore în laborator. Istoria spune că îşi dorea să continue activitatea în laboratoarele Politehnicii, ca asistent universitar, dar, din cauza antipatiei pe care i-o purta un profesor, speranţele i-au fost năruite. S-a angajat ca profesor la un gimnaziu, preda în particular la domiciliu şi publica teorii originale în reviste ştiinţifice. Deşi ideile pe care le formula erau inedite, ele au trecut neobservate. În vremea aceea se întreba: „Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina şi să călătorim prin intermediul acesteia?“. La un an după absolvirea facultăţii şi-a prezentat teza de doctorat, dar profesorii examinatori nu numai că nu au fost impresionaţi de subiect, dar nici nu i-au acordat diploma în baza căreia ar fi putut profesa. Printr-o cunoştinţă obţine, începând cu anul 1902, un post de funcţionar la Oficiul Elveţian pentru Brevete. Se presupune că analiza şi clarificarea utilizărilor pentru diverse dispozitive i-au stimulat preocupările legate de spaţiu şi timp. A lucrat aici doi ani. Deşi avea o mulţime de idei, nu găsea un laborator în care să îşi verifice teoriile. În aceste condiţii a fost nevoit să dezvolte o metodă proprie, pe care a numit-o „experiment teoretic“. Istoria spune că la întrebarea „unde se află laboratorul tău?“ deschidea sertarul, unde era un stilou şi hârtie, şi spunea: „Pentru experimentul teoretic, singurele lucruri de care ai nevoie sunt un stilou şi o foaie de hârtie“. În 1905, în 100 de zile, a publicat trei articole, din domenii diferite, dar de o importanţă revoluţionară pentru ştiinţă. Cel de-al treilea – „Despre electrodinamica corpurilor în mişcare“ – a reprezentat prima formulare a ceea ce s-a numit ulterior teoria restrânsă a relativităţii. Relativitatea explica faptul că „masa, m, a unui corp este o măsură a conţinutului său energetic“ dacă este multiplicată cu viteza luminii, c, ridicată la pătrat, adică E=mc2. Lumea ştiinţifică a rămas indiferentă. Doar după ce Max Planck, care enunţase deja teoria revoluţionară a cuantelor, l-a invitat pe Einstein la Universitatea din Berlin, comunitatea ştiinţifică a reacţionat şi şi-a arătat uimirea: un examinator de invenţii, de doar 26 de ani, necunoscut, fără titluri ştiinţifice, nu poate formula o teorie revoluţionară!

Premiul Nobel pentru contribuţia în teoria cuantică

A rămas în continuare examinator la Oficiul de Brevete din Zürich. După patru ani, în 1909, a obţinut un post de profesor la Universitatea din Zürich. Abia în 1919, în timpul unei eclipse totale de soare, observaţiile astronomului Sir Arthur Eddington au confirmat teoriile lui Einstein privind relativitatea timpului şi deformarea spaţiului. Puţini au înţeles teoria relativităţii, deşi, la vremea respectivă, subiectul era „monden“. Se fabricau ciocolate şi pişcoturi „deformate“. Se spune că la recepţie o participantă l-a întrebat: „Domnule Einstein, cum v-a venit ideea asta nemaipomenită a relativităţii?“. Einstein a răspuns: „Păi, unii oameni se gândesc şi la lucrurile simple!“. Deşi Einstein este cunoscut pentru teoria relativităţii, el a primit Premiul Nobel în 1921 pentru contribuţia sa în teoria cuantică, cuprinsă în cel de-al doilea articol scris în 1905. Vestea i-a fost adusă în timpul călătoriei de reîntoarcere din Japonia spre America. S-a bucurat „reţinut“. Se aştepta ca premiul să-i fie acordat pentru teoria relativităţii! Faima l-a implicat şi în demersul pe lângă preşedintele Franklin Roosevelt de a grăbi construirea bombei atomice. Ironia sorţii: pe 6 august 1945 era în casa sa din Princeton şi a ascultat la radio ştirea lansării bombei atomice. Degeaba a strigat „Ce oroare!“. Degeaba şi-a amintit că în timpul vizitei în Japonia din 1923 declarase: „Dacă toţi oamenii lumii ar fi aşa de zâmbitori ca japonezii, nu ar mai exista războaie!“. S-a stins din viaţă la 18 aprilie 1955, într-un spital din Princeton, SUA.
Albert Einstein a deschis omenirii o altă fereastră! A iubit copiii! A iubit vioara! A urât războiul!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

UPDATE: Ce s-a întâmplat la nunta de rromi din...

Poliția a revenit cu detalii în scandalul...

ȘTIRI GdS

Lions Club Craiova a sărbătorit 30 de ani de...

Mai mulţi voluntari au ajuns astăzi în comuna Leu pentru a sărbători 30 de ani de activitate și voluntariat a LIONS CLUB...

Craiova văzută de pe bicicletă, în Săptămâna Europeană a...

Craiova văzută de pe bicicletă, în Săptămâna Europeană a Mobilității. Evenimentul va avea loc în Bănie, în zilele de 19 și 20 septembrie.

Campania Selfie-ul pe tren nu ia like-uri, ia vieți,...

Poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, Biroului de Siguranţă Şcolară şi ai Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi  Mehedinţi au desfăşurat...

Râmnicu Vâlcea: Sala de Festivităţi a Colegiului Naţional ”Mircea...

Primarul Mircia Gutău a inaugurat Sala de Festivităţi modernizată a Colegiului Naţional ”Mircea cel Bătrân” – cu această ocazie, a fost dezvelit...

Oscar, şarpele hoinar” revine la Râmnicu Vâlcea pentru a...

Peste 8.000 elevi din 12 oraşe din România vor lua startul luni, 21 septembrie 2020, în cea de-a 7-a ediţie a campaniei...

Percheziții la locuințele unui craiovean care ascundea un pistol

Poliţişti din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Dolj și  Secției 2 Craiova au efectuat două percheziții domiciliare la locuințele unui...