Restructurarea posturilor în învăţământul preuniversitar, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, va afecta şi şcolile speciale doljene.
Restructurarea sistemului de învăţământ ar putea crea probleme în cazul copiilor cu cerinţe speciale. În judeţul Dolj învaţă 634 de copii în cadrul claselor de specialitate. Pentru ei, ziua de şcoală începe la ora 8.00. Au pauze de masă, iau prânzul împreună cu personalul calificat care îi îngrijeşte şi cu care face cursurile, iar pentru cei mai mulţi dintre ei, şcoala se termină la ora 16.00.
În Craiova, sunt patru şcoli în care învaţă copiii cu nevoi speciale: Şcoala Specială „Sfântul Mina“, Şcoala „Sfântul Vasile“, Şcoala de Arte şi Meserii (din cadrul Penitenciarului de Minori şi Tineri – n.r.) şi Centrul „Beethoven“.
„Cei mai mulţi dintre copiii cu nevoi speciale au afecţiuni mintale asociate – 427, iar 207 prezintă deficienţe de auz. Alţi 136 de copii din judeţul Dolj cu diverse deficienţe au fost integraţi în învăţământul de masă, în 42 de unităţi şcolare. Pe lângă cadrele didactice specializate de la clase, elevii cu deficienţe au nevoie de profesori de sprijin, dar şi de logopezi, consilieri şcolari. Avem 21 de profesori de sprijin, 11 norme de logopezi (care au făcut terapie cu peste 440 de elevi) şi 42 de norme de consilieri. În şcolile speciale şi în regim de internat (în care învaţă, dar sunt şi cazaţi elevii părăsiţi – n.r.) există şi asistenţi medicali, îngrijitori de noapte“, a menţionat Otilia Ghiţă, inspector de specialitate din învăţământul primar şi special din cadrul ISJ Dolj.
Pe lângă toţi cei menţionaţi, în judeţul Dolj, patru copii cu deficienţe locomotorii grave învaţă la domiciliu, dascălii deplasându-se periodic pentru parcurgerea materiei.
Şcoala Specială „Sf. Mina“ funcţionează cu jumătate din necesarul didactic
Angajaţii şcolilor speciale susţin că o reducere a numărului de salariaţi ar bulversa sistemul. Clasele speciale ar trebui să funcţioneze cu efective de elevi cuprinse între 8 şi 12 copii. În realitate însă, în clase învaţă minimum 16 elevi.
„Lucrăm cu elevi cu deficienţe grave, care nici măcar deprinderile fundamentale nu le au. Fiecare copil are un curriculum adaptat nevoilor sale. După terminarea orelor propriu-zise, aceşti elevi lucrează cu profesori educatori sau învăţători educatori de terapii specifice, care îi pregătesc pentru viaţă. Apoi ,psihologii desfăşoară activităţi cu fiecare elev, într-un proces de recuperare: ajutându-i în probleme de vorbire-logopedice, de comunicare, gesturi. Avem o clasă în care învaţă cinci elevi cu autism, aflaţi la pubertate. Pentru astfel de cazuri, ideal ar fi ca trei specialişti să lucreze cu un singur elev. Şcoala noastră îşi desfăşoară activitatea doar cu jumătate din necesarul didactic“, a spus Mirela Şerbu, profesor psihopedagog, Terapia Tulburărilor de Limbaj din cadrul Şcolii Speciale „Sfântul Mina“.
Reprezentanţii Şcolii Speciale „Sfântul Mina“ au menţionat că reducerile de personal i-au afectat în ultimii ani, iar o nouă restructurare ar duce practic la blocaj. „În toamna trecută, ni s-a cerut reducerea a cinci posturi din rândul personalului auxiliar. Pentru noi însă, având şi internat, personalul auxiliar este foarte important. 60 de elevi rămân permanent în internat, copii care au nevoie de instructori, asistenţi, îngrijitori. Aceşti copii cu diverse deficienţe trebuie supravegheaţi permanent, necesită tratamente specifice, deci în cazul lor se impune un program adaptat nevoilor medicale“, a precizat Lucia Daniela Stanciu, directoarea Şcolii Speciale „Sfântul Mina“.
În această şcoală specială învaţă 173 de copii, iar numărul personalului didactic, didactic auxiliar sau nedidactic se ridică la 105.
Personalul nedidactic din şcolile speciale, vizat
Reprezentanţii ISJ Dolj au menţionat că reducerile de personal impuse nu vor afecta foarte mult învăţământul special.
„Copiii care au putut fi integraţi în învăţământul de masă au fost deja incluşi. Ceilalţi copii cu probleme speciale grave rămân în şcolile speciale. Vom trece la o reducere de personal în şcolile speciale doar în cazul în care va scădea numărul copiilor cu deficienţe şcolarizaţi. Dacă va fi nevoie de o reducere de personal în învăţământul special, vom face o redimensionare a personalului nedidactic, iar restructurări vom face dintre aceştia“, a precizat Diana Buşoi, inspector general al ISJ Dolj.
Nici sindicaliştii nu văd cu ochi buni restructurările din şcolile speciale
Sindicaliştii din învăţământul doljean nu doresc să accepte disponibilizările impuse, spunând că există un deficit de cadre în sistem.
„Am primit o informare din partea Ministerului Educaţiei, ca, din cele 505 posturi care trebuie reduse în învăţământul doljean, şase să fie din învăţământul special. În ultimii ani, învăţământul special nu a fost ferit de restructurări importante, deşi copiii cu nevoi speciale nu au dispărut. Se încearcă o integrare a acestora în învăţământul de masă. Aşteptăm însă cifra de şcolarizare pentru a putea vorbi de încadrările elevilor“, a precizat Constantin Rada, preşedintele Federaţiei Libere din Învăţământul Preuniversitar Dolj.
Sindicaliştii doljeni au menţionat că au atacat la Curtea Constituţională reducerea de personal impusă de minister.
