Poliţia Rutieră din Dolj, la fel ca multe dintre „suratele“ ei din ţară, s-a băgat slugă la o firmă privată din Cluj, în numele căreia va da amenzi şoferilor vitezomani, prinşi de radarele fixe cu piciorul înfipt în pedala de acceleraţie. În afacere au fost băgaţi şi mai mulţi primari, toţi liberali, momiţi cu împărţirea prăzii din amenzi. În graba şi lăcomia lor de a pune mâna pe bani, edilii au uitat să respecte legislaţia achiziţiilor publice şi au fost luaţi la ochi de autorităţile centrale.
Poliţiştii doljeni de la Serviciul Poliţiei Rutiere (SPR), plătiţi din bani publici, s-au transformat de bunăvoie în sclavi ai firmei Codec Spat SRL din Cluj, căreia îi vor umple conturile cu milioane de lei. Aceştia vor completa procesele-verbale de amendă pe baza fotografiei transmise de radarul fix, dar grosul banilor se va duce către societatea în cauză, care nu plăteşte nici măcar curentul electric pentru operarea dispeceratului. Ca să fie tacâmul complet, Codec Spat primeşte şi un spaţiu, fără chirie, în sediul IPJ Dolj. Întreaga activitate a poliţiştilor, plătită de la bugetul ţării, este pusă în slujba firmei private care, la sfârşitul fiecărei luni, numără banii încasaţi fără să ridice un deget. Doar muncesc proştii pentru ea, nu?
Basme cu radare fixe şi poliţişti grijulii
Povestea radarelor fixe în judeţ a început anul trecut, când reprezentanţii firmei Codec Spat au bătut la uşa IPJ Dolj să le povestească şefilor avantajele montării acestora pe drumuri, mai ales în acele zone unde, frecvent, au avut loc accidente mortale. „Au venit la noi în iunie 2008, să ne întrebe dacă suntem de acord cu implementarea sistemului. Noi am făcut adresă la Inspectoratul General al Poliţiei Române, în care le-am spus despre ce este vorba şi le-am cerut avizul, cu condiţia ca firma să fie acreditată. Apoi am semnat un protocol în iunie, pe care l-am trimis la Bucureşti, dar IGPR a întocmit un model unic pe ţară şi ni l-a trimis şi nouă. Diferenţele erau nesemnificative. Principala modificare se referă la perioada protocolului. În primul era de cinci ani, în cel de-al doilea, semnat în decembrie, de un an", a declarat comisarul-şef Stelian Nicolăescu, şeful SPR Dolj.
Potrivit acestuia, prin protocol, IPJ se angajează să pună la dispoziţia SC Codec Spat SRL o încăpere unde va fi amplasat dispeceratul, format din calculatoare, monitoare şi servere. „În primă fază, la dispecerat vor lucra şase poliţişti de la SPR Dolj, iar angajaţii Codec Spat nu vor intra în dispecerat decât pentru reviziile tehnice sau dacă apar probleme de natură tehnică", a precizat Nicolăescu.
Odată semnat protocolul, SPR l-a trimis pe comisarul Marius Stamin împreună cu reprezentantul zonal al Codec Spat să discute cu primarii despre oportunitatea montării radarelor fixe. Coincidenţă sau nu, cei care au răspuns afirmativ, cu o singură excepţie, sunt toţi primari PNL. „Nu mă interesează şi nu m-a interesat cu ce firmă colaborăm. Am fi făcut oficiu pentru orice firmă care ar fi venit. Pe noi ne-a interesat reducerea numărului accidentelor. Am fost la primari să vedem dacă vor să amplaseze radarele. Pe noi nu ne interesează dacă aceştia au respectat legislaţia şi au organizat licitaţii", a spus comisarul Stamin.
Întrebat dacă i se pare normal ca poliţia să facă muncă patriotică în folosul unei firme private, comisarul-şef Stelian Nicolăescu a declarat că nu se poate vorbi despre aşa ceva. „Nu facem muncă patriotică. Oricum, echipajele pe care le trimiteam pe teren consumau benzină. Pe noi nu ne interesează dacă se aplică sau nu amenzi, pentru că oricum nu primim nici un leu. Vrem să scadă numărul accidentelor, iar după ce radarele vor deveni funcţionale, echipajele din acele zone le vom putea trimite să supravegheze traficul în alte puncte", a răspuns comisarul-şef.
60% – firma, 40% – primăria
Zece radare fixe vor alimenta conturile firmei din Cluj şi al primăriilor, numărul lor putând să crească în funcţie de cererea venită din partea edililor-şefi. Patru dintre ele ar trebui montate pe raza comunei Brădeşti şi pe tronsonul Tatomireşti – Răcari şi câte două la Pieleşti, Perişor şi Teasc. Contractele semnate de primăriile din localităţi sub denumirea de asociere în participaţiune au ca obiectiv declarat „acţiuni care au ca scop mărirea siguranţei rutiere şi publice, reducerea evenimentelor rutiere şi întărirea respectării regulilor de circulaţie, iar, într-o fază ulterioară, gestionarea eficientă a traficului rutier şi respectarea ordinii publice".
De exemplu, contractul semnat de Primăria Brădeşti prevede ca 40% din amenzile încasate să revină la bugetul localităţii, iar 60%, societăţii. Codec Spat se obligă să obţină toate avizele necesare şi să monteze pe cheltuiala sa camerele. Modul de plată a amenzilor este relativ simplu. Primăria îşi va deschide un cont simplu la Trezorerie unde şoferii vor plăti amenzile. La sfârşitul fiecărei luni, primăria virează apoi în contul Codec procentul de 60% după ce se scad cheltuielile de operare a camerelor, cum ar fi curentul, chiriile, consumabilele sau cele cu trimiterea plicurilor cu procesele-verbale de amendă. Dacă primăria nu virează banii la termen, va plăti firmei o penalizare de întârziere de 1% pe zi. Pe perioada celor cinci ani de contract, echipamentele rămân în proprietatea SC Codec Spat, ulterior, primăria putând opta pentru prelungirea contractului sau să devină proprietarul lor. „Am dat deja autorizaţia de construire. Am semnat contractul pentru că am avut încredere când am văzut că a venit şi cineva de la poliţie. Am auzit că ar fi probleme cu legalitatea semnării unor astfel de contracte, dar noi suntem o primărie săracă. Aceşti bani ne vor prinde bine la bugetul local", a declarat primarul din Brădeşti, liberalul Ion Răcăreanu.
Colegul său de partid, primarul din Pieleşti, Viorel Dan Dică, pare speriat de o eventuală sancţiune din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP). „Cred că o să renunţ la contract. Acum am suspiciuni. Nu cred că o să mai dau firmei autorizaţia de construire. Iniţial, firma Codec ne-a propus ca noi să încasăm 30%, iar ei – 70%, dar am ajuns la 40-60. La puţin timp după ei, au venit şi cei de la Benefit, care ne-au propus 50-50", a spus Dică.
Un primar şi mai prevăzător este cel din Radovan. „Au venit şi la noi, dar nu am vrut. Ne încărcăm cu debite şi, dacă nu încasăm, nu ne îndeplinim coeficientul, iar la anul vom primi mai puţin bani de la bugetul central", a spus Cîrstianu Aurică, de asemenea, liberal. Tot din PNL este şi primarul din Perişor, Mariana Chipirlin. „Am semnat contractul de un an. Om vedea dacă avem probleme cu banii din cauza asta. Dacă nu ne convine, îl reziliem", a spus primarul, care a semnat un contract valabil doi ani.
Contractele, la control
Potrivit ANRMAP, unele contracte pentru amplasarea radarelor fixe sunt verificate pentru a se vedea dacă primarii au respectat legislaţia achiziţiilor publice. „ANRMAP verifică legalitatea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică prevăzute de OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Autorităţile contractante au obligaţia aplicării art. 20 raportat la art. 18 din OUG nr. 34/2006. În anul 2007 s-a efectuat un control la Primăria Tureni, judeţul Cluj, pentru un contract încheiat între această autoritate şi firma Codec SRL. ANRMAP a aplicat sancţiuni pentru nerespectarea etapelor procedurii de atribuire şi lipsa înscrisurilor cerute de prevederile OUG nr. 34/2006", se arată într-un răspuns al Autorităţii la solicitarea GdS. Articolul la care se referă ANRMAP trasează cadrul legal de atribuire a contractelor publice. „Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă", arată articolul 20, alineatul 1, modificat prin Legea nr. 337/2006. Adică, primarii erau obligaţi să cheme mai multe firme la negocieri şi să o aleagă pe cea mai bună.
Prea scump pentru poliţie
Amplasarea radarelor fixe este indiscutabil benefică pentru reducerea numărului de accidente. Ceea ce deranjează este însă modul în care s-a făcut acest lucru. Redactorul GdS l-a întrebat pe comisarul-şef al SPR Dolj de ce nu a achiziţionat poliţia respectivele echipamente, astfel încât banii să rămână în bugetul primăriilor beneficiare ale amenzilor. „IGPR nu are bani să implementeze un astfel de echipament care costă sute de mii de euro", a spus acesta. Un astfel de răspuns am fi primit, probabil, de la oricare alt şef de poliţie rutieră judeţeană. Reprezentantul zonal al Codec Spat contrazice însă mitul echipamentelor prea scumpe. „Cheltuielile de operare, cu echipamente cu tot, costă cam 80.000 de euro pe judeţ. La aceasta se adaugă încă atât pentru programele informatice şi aparatele CISCO. În total, este posibil să coste 100.000-150.000 de euro", a declarat acesta. Deci, cu şase milioane de euro, Poliţia Română ar fi devenit proprietara echipamentelor, iar banii rezultaţi din amenzi ar fi rămas tot în curtea statului, la primării, că tot e criză şi se vorbeşte despre descentralizare. Reprezentantul Codec, domnul Ruşeţ, a precizat că firma pe care o reprezintă a cheltuit în total aproape două milioane de euro la nivel naţional pentru achiziţionarea echipamentelor şi s-a declarat supărat pentru beţele în roate care se pun montării radarelor fixe. „Nu e nici un câştig pentru firmă. Noi, românii, suntem proşti, inculţi. Firma asta va pierde bani. Mai devreme de trei ani, banii investiţi nu se pot recupera, iar protocolul cu poliţia este doar pe un an. Toţi vorbesc despre amenzi, dar nu spun că doar 30% dintre acestea se încasează, de fapt. Pentru restul cine aleargă să le recupereze? De ce nu spune nimeni că Poşta, Orange şi Vodafone vor câştiga cei mai mulţi bani? Poşta pentru plicurile cu amenzi, iar cei doi operatori pentru transmiterea informaţiilor prin releele lor", a spus acesta. Întrebat dacă i se pare normal ca poliţia să muncească pentru beneficiul unei firme private, acesta a spus: „Poliţia nu e o instituţie care să câştige bani".
Cum vine amenda
Camera transmite informaţia la serverul de la dispecerat. Agenţii de poliţie din birou prelucrează informaţia şi trimit o invitaţie către proprietarul maşinii surprinse depăşind viteza legală. În termen de cinci zile, acesta trebuie să răspundă în scris poliţiei cine a condus maşina. Apoi, poliţistul întocmeşte procesul-verbal de contravenţie, în care trece numărul autoturismului şi viteza de deplasare. Pe procesul-verbal este trecut şi numărul contului unde şoferul trebuie să achite amenda. Acesta trimite apoi, pe adresa poliţiei judeţene, copia după chitanţa de plată.
Săraca firmă bogată
Despre dimensiunile afacerii cu radarele fixe ne putem face o idee calculând sumele pe care le-ar putea încasa Codec numai din judeţul Mehedinţi, acolo unde sistemul funcţionează din octombrie anul trecut. Potrivit Poliţiei Rutiere din Mehedinţi, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, radarele fixe de pe doar trei trasee au constatat 15.500 de sancţiuni. La un calcul sumar, presupunând că un şofer primeşte amenda minimă de două puncte şi o plăteşte în 48 de ore la jumătate, rezultă un total al amenzilor de încasat de peste 900.000 de lei. Partea care îi revine firmei este de peste 500.000 de lei. Numai în Strehaia au fost ridicate 5.000 de permise auto de la montarea radarelor fixe, deci şi amenzile sunt mult mai mari.
