În jurul extinderii plănuite de autorităţile judeţene pentru Parcul Industrial Craiova se simte deja izul unei afaceri imobiliare de proporţii. Pe cele 86 de hectare vizate au apărut subit foşti proprietari pe care consiliul judeţean se grăbeşte să-i despăgubească.
Extinderea anunţată de autorităţile judeţene pentru singurul parc industrial din Dolj este marcată de o serie de coincidenţe care duc spre ideea că, de fapt, la mijloc este vorba de o afacere cu pământuri în valoare de milioane de euro. În primă fază, Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a cerut cele 86,36 hectare de teren destinate măririi parcului de la Agenţia Domeniilor Statului, cea care administrează pământurile. Prefectura Dolj a contestat însă în instanţă solicitarea CJ, motivând faptul că suprafaţa, aflată la Staţiunea de cercetare Şimnicu de Sus, trebuie pusă la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar Gherceşti pentru retrocedări. A trecut de atunci mai bine de un an şi jumătate, timp în care mai-marii consiliului judeţean au declarat că mai speră să pună mâna pe teren.
Cu toate că la capătul tunelului nu s-a întrevăzut vreo clipă luminiţa, CJ Dolj a primit la sfârşitul lunii trecute 12 milioane de lei de la guvern pentru extinderea parcului industrial. Întrebat cum a fundamentat solicitarea banilor, dat fiind faptul că nu exista terenul necesar extinderii, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că nu a solicitat această sumă.
„Nu am cerut noi banii. Au fost o surpriză plăcută pentru noi. E posibil ca premierul să fi luat în seamă rugăminţile noastre. Eu i-am lăsat şi o documentaţie atunci când am fost în audienţă“, a declarat Prioteasa pentru GdS. Carevasăzică, CJ Dolj a primit bani de la guvern fără să-i ceară.
CJ iese la shopping pe timp de criză
Soluţia a venit însă curios de repede pentru un consiliu judeţean aflat în criză de idei. Prioteasa a anunţat ieri că pe cele 86 de hectare, aflate la Staţiunea de cercetare de la Şimnic, există revendicări şi că instituţia pe care o conduce va folosi banii primiţi pentru a cumpăra terenul de la proprietarii puşi în posesie. Acesta a precizat chiar că achiziţia este urgentă, dat fiind faptul că este sfârşit de an şi banii de la guvern ar putea fi pierduţi dacă nu sunt folosiţi.
Şeful executivului doljean a menţionat şi a doua cauză, la modă în aceste zile: criza. „E clar că vom cumpăra terenuri pentru că aproape că nu mai sperăm să mai fie dată hotărârea de guvern pentru extinderea parcului. Din discuţiile cu primăria a reieşit faptul că există oameni care au avut terenuri aici şi aşteptăm să fie puşi în posesie. Ne grăbim să cumpărăm pentru că s-a intrat în recesiune pe piaţa imobiliară şi preţurile au scăzut“, a spus ieri Prioteasa în cadrul unei conferinţe de presă.
Doi proprietari pe 86 de hectare
Potrivirile cel puţin ciudate nu se opresc însă aici. Dorind să aflăm cine sunt norocoşii proprietari care au asigurată tranzacţia cu consiliul judeţean, am primit un răspuns prompt şi surprinzător de scurt din partea directorului Direcţiei Juridice din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu. Acesta a declarat că pe cele 86 de hectare au fost puse în posesie maximum două persoane, moştenitorii unor familii de boieri.
„Sunt una sau două persoane care au revendicat acolo, moştenitori ai boierilor Nichitoianu, Spulberanu şi Juvara. Deja s-a făcut validarea pe anexe, s-au delimitat suprafeţele şi urmează eliberarea titlului de proprietate şi punerea în posesie“, a spus Marinescu. Cu mici modificări, informaţia este confirmată şi de primarul comunei Gherceşti, Cornel Nolică Păpăroiu.
„Sunt două-trei persoane care au avut teren acolo, moştenitorii boierilor Spulbereanu, Bărăgan şi Nichitoianu. Au făcut cereri de retrocedare încă de la Legea nr. 1/2000 şi apoi au revenit cu cereri pe Legea nr. 247, pentru că nu au fost de acord cu despăgubiri, au vrut teren fizic. Eu nu cred că CJ a cerut acele terenuri, pentru că punctul meu de vedere se ştia de mult. L-am comunicat tuturor, inclusiv celor de la CJ. Pentru mine prioritari sunt proprietarii, iar dacă CJ vrea teren acolo să cumpere de la ei“, a spus primarul Păpăroiu.
Cu alte cuvinte, Prioteasa, care este în prezent şi şeful de partid al primarului PSD din Gherceşti, ştia demult că terenurile necesare extinderii parcului industrial sunt revendicate. Avem aşadar toate elementele unei afaceri de succes: vânzător, cumpărător şi, mai ales, banii necesari tranzacţiei.
Afacere pe patentul Şimnic?
Întrebarea evidentă care reiese din cele prezentate mai sus este legată de decizia consiliului judeţean pentru extinderea actualului parc industrial. De ce au insistat autorităţile să extindă parcul industrial cu cele 86 de hectare despre care ştiau că vor fi retrocedate şi nu au ales să facă altui pe sutele de hectare ale căror proprietari sunt deja?
Răspunsul ar putea fi dat în contextul retrocedărilor de terenuri care au înjumătăţit practic staţiunea de cercetare de la Şimnic. GdS a relatat pe larg cum au fost făcute, desfăcute şi refăcute anexele întocmite pentru retrocedările de la Şimnic de către primăriţa Jana Fulga, pentru ca, în final, de teren să beneficieze cine trebuie. Practic, din petenţii trecuţi înainte de alegeri pe anexa 29 nu au mai rămas, după câştigarea mandatului de către Fulga, decât familia acesteia, cu 50 de hectare din cele peste 500 validate pe staţiune. În unele cazuri, responsabilii din prefectură şi primăriţa nici nu s-au mai obosit să treacă în acte adevăraţii proprietari, ci i-au trecut direct pe cei care le cumpăraseră drepturile succesorale.
