Avertismente, sancţiuni, consiliere, scăderea notei la purtare, mutarea în altă unitate de învăţământ şi, la final, exmatricularea sunt instrumente pe care şcoala le are la îndemână pentru a pedepsi actele de indisciplină. Acestea par să îi lase indiferenţi pe elevi.
Elevii doljeni au devenit principalii „infractori“ de care se ocupă forţele de ordine şi autorităţile. Bătăi, scandaluri, furturi, filmuleţe postate pe net, la care se adaugă exmatriculări şi mutări disciplinare, toate acestea fac parte din programul unităţilor de învăţământ doljene. Cadrele didactice şi conducerile unităţilor de învăţământ încearcă din greu să ţină sub control o generaţie de elevi pierdută în democraţie, care îşi cunoaşte bine drepturile, dar nu şi obligaţiile. Elevii ştiu că nu trebuie să fie loviţi, jigniţi, daţi afară de la ore, dar nu ştiu că nici ei nu au voie să facă toate aceste lucruri. Nu ştiu că trebuie să-şi respecte profesorii şi colegii, că trebuie să înveţe şi să fie civilizaţi. Pentru ei, orele de curs sunt scena unde pot da diferite spectacole de strip-tease, pantomimă sau înjurături, iar în pauze îşi pot testa tehnicile de bătaie pe colegi. Dacă elevii din marile colegii din Craiova se tem de sancţiunile prevăzute de regulamente, cei din grupurile şcolare rămân indiferenţi chiar şi la exmatriculări.
Profesorii, legaţi de mâini şi de picioare
Unii directori au reinventat careul, unde sunt arătaţi cu degetul elevii-problemă şi actele lor de indisciplină. Dar acest lucru nu face decât să crească prestigiul celor care fac legea în şcoală. „Careul, altceva nu avem. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. 5% dintre elevi se tem de careu, pe ceilalţi însă îi lasă indiferenţi. Cadrele didactice nu pot decât să aplice regulamentul. Pentru zece absenţe, care înseamnă un punct scăzut la purtare, mulţi ajung la nota doi, adică rămân repetenţi. Abandonează şcoala şi se duc pe stradă. 40 de absenţe înseamnă exmatricularea, adică să dăm afară jumătate din copii. Mai rămâne mutarea disciplinară în altă şcoală. Unii se mai recuperează, iar alţii fac la fel şi acolo“, a spus Petre Cauc, directorul Grupului Şcolar „Gheorghe Bibescu“ din Craiova. Sunt astfel elevi care se plimbă câţiva ani pe la toate şcolile, pentru ca, odată ajunşi în clasa a XI-a, atunci când învăţământul nu mai este obligatoriu, să fie exmatriculaţi.
Decât vagabonzi, mai bine elevi-problemă în şcoli
De cele mai multe ori, elevii indisciplinaţi sunt cei abandonaţi de părinţi. Aceştia rămân în grija şcolii, care preferă să îi ţină în sistem până în clasa a XII-a decât să îi transforme în infractori. „Le oferim consiliere, sprijin, colaborăm şi cu Direcţia Copilului, pentru că trebuie să identificăm cauzele care au dus la comportamentul lor agresiv şi la dezinteresul lor faţă de şcoală. Sunt foarte mulţi părinţi care nu cooperează, nu vin la şcoală, nu răspund la programele de consiliere. Alţii au părinţi care muncesc în străinătate. De ei ne ocupăm special, avem o evidenţă a lor. Nu putem să îi marginalizăm, pentru că altfel vor ajunge pe stradă. Mai bine îi ţinem în şcoală“, a explicat Luminiţa Ţenea, directoarea Grupului Şcolar Transporturi CFR Craiova.
Elevii – depăşiţi de şcoală, părinţii – depăşiţi de copii
Psihologii şcolari consideră că una dintre cauzele care au dus la agresivitatea unor elevi este nivelul scăzut de pregătire al acestora. Elevii nu înţeleg ce se predă la ore şi atunci se manifestă altfel decât ceilalţi copii. „Unii elevi sunt depăşiţi de ce se întâmplă în jurul lor. Au un nivel mai scăzut, iar cerinţele profesorilor ar trebui să fie altele în cazul lor. Ei trebuie să fie evaluaţi şi sprijiniţi de profesori. Prin indisciplină, ei nu arată decât că nu pot ţine pasul cu ceilalţi. La clasă, profesorii îi preferă pe elevii buni, iar ceilalţi se simt ignoraţi. După o mustrare, urmează alta şi elevul este pierdut“, a explicat Adriana Rotaru, psiholog şcolar. Altă cauză pentru care acestor copii nu le pot face faţă nici părinţii, nici şcoala este că oamenii maturi se transformă în victime. „Părinţii se victimizează pentru că, în unele cazuri, sunt depăşiţi ca nivel de educaţie de copiii lor. Aceştia încep să îi sfideze, să îi ignore. Şi efectul consilierii este diminuat. Tinerii trebuie să înţeleagă că, aşa cum merg la stilist pentru imaginea exterioară, la consilier pot merge pentru imaginea interioară“, a menţionat Adriana Rotaru.
Comunicare, comunicare…
Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj consideră că relaţia dintre un profesor şi un elev-problemă ar trebui să fie bazată pe comunicare. „Trebuie să ai răbdare, să stai de vorbă cu ei. Trebuie să aflăm de ce nu le mai place la şcoală, de ce chiulesc. Unii copii vor să fie vedete, să apară la televizor, în ziare şi de aceea se filmează şi pun imaginile pe net. Uneori, este nevoie şi de asistenţă de specialitate. Copilul trebuie să intre într-un program de recuperare“, a spus Luminiţa Popescu, inspectoare şcolară generală la ISJ Dolj. Pentru a spori disciplina, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului intenţionează să transforme şedinţele cu părinţii în discuţii pe probleme strict administrative, iar situaţia şcolară şi disciplinară a fiecărui elev să fie dezbătută în întâlniri între părinte şi diriginte.
