Zeci de cunostinte, prieteni si membri ai familiei l-au condus ieri pe ultimul drum pe profesorul universitar si totodata cel mai indragit editorialist al Gazetei de Sud, Cezar Avramescu. Dom’ Profesor, cum ii spuneau prietenii, a plecat ieri pentru ultima data de acasa, din cartierul 1 Mai, pentru a se odihni de acum inainte la cimitirul Ungureni, unde a fost inmormântat. Colegii de la GdS au depus o coroana de flori la mormântul scriitorului Cezar Avramescu, in semn de pretuire pentru cel care, ani de zile, i-a inspirat atât pe jurnalistii, cât si pe cititorii ziarului. Cu totii am avut ceva de invatat de la Cezar Avramescu. Dumnezeu sa va odihneasca in pace, Dom’ Profesor!
Reactii on line
Vestea ca Dom’ Profesor ne-a parasit, publicata ieri in cotidianul nostru, a stârnit un val de tristete in rândul cititorilor de pe site-ul Gazetei de Sud. Va prezentam mai jos câteva dintre gândurile cititorilor la despartirea de Cezar Avramescu.
Vlad M.:
Plecaciuni, Domnule Profesor. Mergeti cu Dumnezeu!
Victor Socolovici:
Domnule Profesor, nu mi-am dat seama de ce ne-ati lipsit in ultima saptamâna de articolele dumneavoastra. Sunt consternat! Imi veti lipsi si lacrimile care imi incetoseaza privirea nu ma lasa sa scriu mai mult. Dumnezeu sa va aiba in paza Sa! Odihna vesnica in pace!
Cristi Betiu:
Stiam ca lipsea ceva din GdS in ultima vreme. Parca nu mai era la fel. Acum imi dau seama ca va lipsi mereu. Sunt… socat, pot spune. Va credeam etern. Veti ramâne mereu alaturi in amintirea noastra. Imi vine sa plâng… Dumnezeu sa va odihneasca in pace… si sa ne vedem cu drag atunci când vom ajunge si noi la finalul cursei.
I.C. from NY:
Nu pot sa cred. De ce? „Cum pier miseii, daca pier cei buni asa?“ Dumnezeu sa-l ierte! Ceva ne va lipsi mereu: „Apa Sâmbetei“ si „Joia Dulce“! Golul este foarte mare. Atât din paginile ziarului, pe care nu stiu cine le va umple, cât, mai ales, golul din sufletele noastre.
Ion Cotosman, Toronto:
Cu lacrimi in ochi, Domnule Profesor, Dumnezeu sa va odihneasca in pace!
Passagero:
Dureroasa si greu de acceptat vestea cu care intram in Saptamâna Patimilor! Distinsul Domn Profesor Avramescu, cu care am avut si eu privilegiul sa fac doi ani de analiza matematica, ne-a parasit neasteptat, desi acum doar câteva zile ne delecta cu pagina sa de umor necajit la adresa gunoierilor politicii românesti. Dumnezeu sa-l bucure in spatiile sale n-dimensionale, in locasurile bucuriei si ale albastrului desavârsit!
Florin:
Dom’ Profesor, nu ati mai avut rabdare, voiam sa vin la vara sa ma reintâlnesc cu dumneavoastra. Plâng si nu pot sa inteleg ca nu o sa va mai citesc in fiecare joi si sâmbata. Oare de ce nu ati asteptat sa vina vara asta odata dupa o iarna atât de grea? Nu mai am cuvinte si plâng. Sufletele noastre vor fi mai goale. Dumnezeu sa va odihneasca!
G. Sbora:
Sunt tot mai multi cei pe care ii voi intâlni decât cei de care ma voi desparti. Gândul ca a plecat „Dom’ Profesor“ ma incurajeaza, pentru ca stiu ca se va stradui sa avem „acolo“ ceea ce nu am avut „aici“. Dumnezeu sa va odihneasca in pace! Condoleante tuturor celor care le-a fost apropiat „Dom’ Profesor“. P.S.: Pentru redactia ziarului, va rog sa luati in studiu posibilitatea ca, macar pentru editia electronica, un timp rubrica Domniei sale sa fie sustinuta de partea forumistilor care a fost activa la fiecare articol. Cu multumiri!
Adolf H:
Cele mai sincere regrete pentru Domnul Profesor!
Dumitru:
Sunt consternat si profund indurerat. Plecarea dumneavoastra dintre noi va lasa un gol imens in inimile cititorilor care v-au savurat cu mare placere scrierile si au dat curs provocarilor pe care le-ati oferit cu atâta generozitate. Dumnezeu sa va odihneasca in pace!
Ion Dascalu, Chicago:
Ne dam seama de adevarata valoare a unui om doar atunci când il pierdem. Mare pacat, mare pierdere… Cuvintele nu au puterea de a exprima ceea ce simt la aflarea acestei dureroase vesti.Dumnezeu sa te odihneasca, Domnule Profesor!
Ilie Neagoe:
Deschideam ziarul si citeam editorialul. Cuvinte insirate cu talent, intelepciune, fara urma de ura, ci doar un crez, un sfat, o raza de speranta. Profesorul s-a dus, speranta si crezul Lui ramân vesnic in amintirea noastra, „intr-un ungher de amfiteatru“. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Wlad Tepes:
Cum tot inceputul are un sfârsit, si domnul profesor Avramescu s-a dus. Dar s-a dus prea devreme! Asa a vrut Dumnezeu! Oricum, a lasat in urma un mare gol. Ii simtim lipsa, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Roman:
Mare pierdere pentru noi, cititorii. Lacrimile imi invadeaza ochii si cuvintele imi sunt prea mici pentru a defini personalitatea si marea valoare a lui Cezar Avramescu. Primul articol citit din Gazeta de Sud era intotdeauna cel scris de Domnia sa. Bunul Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Adrian Betiu:
Domnului Profesor, cu lacrimi.
O stire-bomba. Nu-mi plac astfel de stiri. Te zguduie din temelii, iti pun nervii intr-o neordine totala. Nu-mi este usor sa vorbesc de cineva la timpul trecut. Dar nu este dupa cum ne place.
Singurul sau aproape singurul editorialist al GdS care intra deseori in dialog virtual cu „necunoscutii“ forumisti… Pentru fiecare dintre noi a manifestat intotdeauna o toleranta aproape iesita din comun, in special fata de cei care erau mai critici.
A fost un factor de echilibru in presa noastra strabatuta nu o data de uragane. Deseori a incercat, si a si reusit, sa trezeasca in noi calmul cu care trebuie judecat un fenomen. Cine va fi in masura de azi incolo sa preia „Joia Dulce“, pe care o asteapta cititorii GdS? Macar sub forma de „In memoriam“? Se va gasi oare un urmas de nadejde? Putin probabil!
Dom’ Profesor s-a dus acolo, sus, lânga Patrel Berceanu, sa continue ce-au inceput si ce a ramas neterminat, innobilarea sufletelor noastre. Ai grija de ei, Doamne!
Mediana:
De ce, domnule profesor, de ce…? Ca nici asa nu eram prea bogati! Ce pustiu lasati in sufletele noastre! Din codru rupi o ramurea… Fie-va somnul lin, la revedere, DOMNULE PROFESOR!
Cristina:
Adio, Domnule Profesor! Dumnezeu sa va aiba in grija! Condoleante familiei!
I.P. – Hamburg, Germania:
Ne pare foarte rau de fostul nostru coleg. Dumnezeu sa il odihneasca in pace! Transmitem Mioarei si Tainei sincere condoleante!
Marius:
Trecatori suntem in aceasta lume, doar ca unii reusesc prin ceea ce realizeaza sa obtina un strop de nemurire, reusind sa traiasca prin intermediul geniului pe care l-au transmis celorlalti, asa cum Domnul Profesor va trai vesnic prin noi, cei care i-am citit cugetarile si care am primit câte o picatura din spiritul dânsului si care, la rândul nostru, il vom raspândi din generatie in generatie peste timp. Moartea exista numai daca o accepti, dar trebuie sa fii, intr-adevar, foarte puternic sa o invingi, asa cum putini oameni reusesc, realizând ca viata pamânteana este decât o etapa in eterna si geniala lor existenta. La revedere, Domnule Profesor!
Naica:
Aflu cu stupefactie de aceasta veste. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Lumea asta a devenit ceva mai pustie prin disparitia sa. Nu voi uita articolele sale de bun-simt si pline de suflet.
I.C. from NY:
Un Cezar a apus. Si cu el s-a dus un Timp.
A pus Punct. Acel Punct trist si dureros „la plecare“.
Dar ne-a lasat o Era. Era Avramescu.
De acum lumea va spune:
Asa era Avramescu: sensibil, plin de o ironie blânda, la adresa lui si a celorlalti, plin de bunatate, plin de intelepciune. Câte lucruri bune am invatat de la Domnul Profesor! Vom fi, oare, in stare sa le pretuim si apoi sa le punem in practica?
Condoleante familiei indoliate!
Que Dieu le préserve dans Sa Miséricorde!
Astazi, vremea si lumea sunt mai triste aici, la New York.
Florin:
Un extraterestru s-a dus in galaxie….
Aurel Cernea:
Citesc si nu imi vine sa cred ca acela care ne lumina sufletele cu articolele sale de bun-simt ne-a parasit pentru o lume mai buna si mai dreapta! Cu Domnia sa printre noi, eram mai buni, mai frumosi si mai bogati. Acum am mai saracit un pic! Dumnezeu sa il odihneasca si poate ca, avându-l acolo, aproape, ii va asculta ruga sa isi intoarca din nou fata catre noi, românii.
Condoleante familiei si tuturor celor care l-au cunoscut si iubit!
Cristian Pescarus:
O lacrima si un gând bun de aici, din orasul Québec, pentru fostul meu coleg si prieten Cezar Avramescu. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Condoleante familiei!
