In timp ce lucrarile la canalizarea in cartierele Brestei si Catargiu, finantate pe baza programului ISPA, nu sunt in grafic, restul craiovenilor mai ghinionisti nu vor beneficia de aceasta utilitate nici in 2007, deoarece municipalitatea nu dispune de banii necesari.
Craiovenii isi pot lua adio de la investitii la capitolul canalizare, in anul 2007, municipalitatea preferând sa stea cu mâinile in sân si sa asiste doar la implementarea programului ISPA. Autoritatile locale se scuza sustinând ca banii de la bugetul local nu sunt suficienti si pentru directionarea catre construirea de canalizari pluviale si menajere. In acest timp, craiovenii care locuiesc pe strazile cuprinse in programul ISPA se plâng de intârzieri si de neseriozitatea executantului. Pe de alta parte, Primaria Craiova nu poate sa ia atitudine si sa sanctioneze in vreun fel firma care face lucrarile, deoarece nu a sustinut financiar implementarea proiectului. Pentru a lasa o portita de iesire, edilii sustin ca vor sti cu precizie daca vor putea sustine financiar lucrari la canalizare, abia la sfârsitul anului, când va fi intocmit bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007. Precizam ca in acest an s-au gasit, in urma rectificarii bugetare, câteva sute de milioane de lei pentru introducerea canalizarii pluviale pe strazile Cugir si Theodor Aman, considerate de oficialii craioveni prioritare.
Craiovenii din Brestei si Catargiu, norocosi pe jumatate
Locuitorii din cartierele Brestei si Catargiu, carora primaria le-a promis canalizare pe bani ISPA, au sarit in sus de bucurie anul trecut, pentru ca in sfârsit ar urma sa beneficieze de aceasta utilitate chiar si din 2008. Astfel, sperau oamenii, nu vor mai fi inundati la fiecare ploaie mai serioasa, nemaifiind nevoiti sa cerseasca mila autoritatilor pentru a scoate apa din case si curti. Ceea ce nu stie majoritatea este ca banii sunt alocati doar pentru canalizare menajera. Precizam ca din acest motiv locuitorii din cele doua cartiere, Brestei si Catargiu, afectate mai tot timpul de ploi vor mai indura situatia câtiva ani, probabil pâna când primaria va gasi fonduri suficiente sau va mai contracta alt program extern.
„Cea mai mare parte a locuitorilor din acea zona considera ca nu vor mai avea de suferit o data cu terminarea canalizarii. Din pacate, nu au inteles ca nu este vorba despre cea care ar trebui sa ii scape de neplacerile cauzate de ploaie. Canalizarea menajera nu are capacitatea sa preia apele pluviale“, a declarat viceprimarul Gheorghe Nedelescu.
Viceprimarul este de parere ca o parte dintre persoanele din cartierele Brestei si Catargiu se fac vinovate de situatia dramatica care apare la fiecare ploaie, deoarece si-au construit casele fara autorizatii, acoperind canalele special amenajate pentru preluarea apelor pluviale.
Canalizarea pe ISPA inainteaza in ritm de melc
In zona Brestei de canalizare menajera vor beneficia, pâna in 2008, aproximativ 50 de strazi printre care se numara: Pelendava, Romanitei, Brestei, Spiru Haret, Caciulata, Izvorului, Ogorului, Prahova, Busteni, Albinelor, Rachitei. Cea de-a doua zona, Lascar – Catargiu, care va beneficia de sursele externe, cuprinde tot in jur de 50 de strazi, care vor avea canalizare menajera: Bicaz, Târnava, Drobeta, Castorului, Teslui, Luminitei, Banatului, Snagov, Leandrului, Carpati, Gorjului, Bega, Borsec.
Pe lânga introducerea de noi retele de canalizare, SC Hidroconstructia, firma care a câstigat licitatia organizata de ISPA mai realizeaza si lucrari de construire sau reabilitare la interceptorul de pe strada Râului, de-a lungul canalului Craiovita, colector menajer pe strada Gerota – 970 m, strada Tabaci – 620 m sau camera deversoare la intersectia strazii Câmpia Islaz cu Bibescu.
Tot in programul ISPA este cuprinsa si reabilitarea retelei de canalizare in zona Craiovita Noua, dar si separarea apelor fluviale de cele menajere pentru eliminarea deversarilor de apa uzata menajera in lacul Craiovita si canalul Craiovita.
Reabilitarea mai include curatarea a aproximativ 133 de kilometri de retea de canalizare, inspectii video, reparatii robotizate fara sapaturi.
Potrivit conducerii Regiei Autonome de Apa (RAA) Craiova, exista intârzieri fata de graficul aprobat anterior. Liviu Ionita, directorul regiei, sustine ca acestea se datoreaza fortei de munca insuficiente a executantului, nivelului foarte mare al pânzei freatice subterane, dar si conditiilor meteo nefavorabile. Pentru a nu ramâne prea mult in urma si a risca sa fie penalizata cu sume importante, constructorul a decis sa foloseasca in acest an filtre aciculare pentru scaderea pânzei freatice si asigurarea unei calitati mai bune a lucrarilor. Nemultumit de stadiul lucrarilor s-a aratat in mai multe rânduri si viceprimarul Gheorghe Nedelescu, care pentru a-l impulsiona pe executant a decis organizarea unei sedinte comune cu toate partile implicate in fiecare luna.
25 de milioane de euro
Programul ISPA reprezinta un instrument de finantare nerambursabil. Valoarea contractului, pentru orasul Craiova, ajunge la peste 25 de milioane euro, fiind finantate trei componente: reabilitarea si extinderea retelei de canalizare, reabilitarea si extinderea retelei de apa si construirea statiei de epurare de la Facai.
