In Dolj, comparabil cu celelalte judete ale Olteniei, se inregistreaza cea mai mare rata a nascutilor vii. Insa exista foarte multe cazuri in care bebelusii mor din cauza malformatiilor congenitale, a problemelor respiratorii, iar prematurii din lipsa aparaturii medicale performante sau din cauza conditiilor precare in care traiesc familiile lor.
Caracteristica evolutiei fenomenelor demografice din Oltenia, in primele noua luni ale anului 2005, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, arata o crestere semnificativa atât a numarului de copii nascuti vii, cât si a celor decedati. „In România, in perioada ianuarie – septembrie 2005, s-au inregistrat peste 350.000 de nasteri, dintre care 166.315 copii s-au nascut vii, iar 194.386 decedati.
Evolutia natalitatii, in comparatie cu primele noua luni ale anului 2004, a pus in evidenta cresterea acestui fenomen demografic in 28 de judete ale tarii, intre care si Doljul, si Vâlcea“, a precizat Mariana Tanase, director executiv al Institutului National de Statistica, Directia Regionala Dolj.
In Dolj se nasc cei mai multi copii din Oltenia
Din statistica efectuata la nivelul Olteniei reiese faptul ca in judetul Dolj se inregistreaza cea mai mare crestere a numarului de copii nascuti vii, comparativ cu celelalte judete ale regiunii. Reprezentantii Directiei de Sanatate Publica (DSP) Dolj au precizat insa ca nu se poate vorbi de o evolutie semnificativa a natalitatii in Dolj, numarul acesteia oscilând, cu mici variatii, in ultimii zece ani. In perioada ianuarie – septembrie 2005 s-au inregistrat 4.893 de nascuti vii, cu 121 mai multi decât in aceeasi perioada a anului trecut.
„Numarul nasterilor este insa scazut, daca luam in calcul numarul populatiei care se afla in continua imbatrânire, dar acesta este un motiv cu clare implicari sociale. Craiovenii au inceput sa planifice perioada când doresc sa aduca pe lume un copil, iar conditiile sociale ii determina pe cei mai multi sa isi doreasca doar un prunc. Din statistici reiese ca atunci când nivelul de cultura intr-o familie este mai ridicat, numarul copiilor adusi pe lume este scazut. Desi statul incearca o impulsionare a cetatenilor cu acele alocatii si indemnizatii acordate pentru nasterea si cresterea copilului, oamenii sunt constienti ca dupa doi ani in care primesc cele opt milioane ramân cu o responsabilitate si cu cheltuieli carora nu le pot face fata“, a mentionat Stefan Popescu, director adjunct medical in cadrul DSP Dolj.
Bebelusii mor din cauza conditiilor neadecvate
Desi Doljul detine 33,2% din numarul total al deceselor regionale, asa cum reiese din statistica, in context national fiind unul dintre judetele cu cele mai mari intensitati ale fenomenului, alaturi de Mehedinti si Olt, reprezentantii DSP au precizat ca acest fapt este determinat si de marimea judetului si a numarului ridicat de locuitori. Mortalitatea infantila, potrivit celor precizate de Stefan Popescu, este cauzata in Dolj in primul rând de malformatiile congenitale, care duc la decesul pruncilor in primele sapte zile de viata. Aproximativ jumatate din decese sunt cauzate de afectiunile cailor respiratorii.
„Desi in aceste probleme de sanatate se poate interveni, exista situatii in care familii din mediul rural, dupa tratamentele din spital, isi iau copiii si ii duc in locuinte neadecvate, adevarate grajduri… Mai avem decese in rândul bebelusilor nascuti prematur, spitalele doljene nefiind dotate la standarde internationale, desi dupa revolutie s-au facut investitii in aparatura de acest gen atât la Spitalul nr.1, cât si la «Filantropia», dar o data cu trecerea anilor a fost depasita“, a mai spus directorul adjunct al DSP Dolj.
Pentru ca exista multe cazuri de decese in mediul rural, DSP a incheiat protocoale cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj, care are datoria, alaturi de medicii de familie din comune, sa urmareasca evolutia bebelusului din momentul externarii pâna la refacerea sanatatii acestuia. Mai mult, exista si in prezent la sate familii care trateaza bolile copiilor cu leacuri „babesti“ si apeleaza la medic foarte târziu, când acestea deja au avansat.
