In pofida optimismului majoritatii comentatorilor, alimentat de semnarea Tratatului de aderare la UE, odiseea integrarii României in Uniunea Europeana este departe de a lua sfirsit. Dincolo de posibilitatea activarii clauzei de salvgardare inclusa in tratat, viitorul politic incert al Uniunii si problemele bugetare, care au declansat deja un conflict in Parlamentul European si Comisia Europeana, s-au transformat peste noapte in principalele obstacole in calea integrarii europene a tarii noastre.
Prima veste proasta a venit ieri, cind ministrii de externe ai statelor membre si Comisia Europeana au ajuns la un compromis asupra proiectului de buget pe 2006, in urma caruia acesta va fi micsorat cu aproximativ 9,93 miliarde fata de cit fusese estimat pina in prezent. In cadrul reuniunii de ieri, precizeaza Reuters, s-a stabilit o limita pentru cheltuielile bugetare din 2006 de 1,02 la suta din venitul national brut al UE fata de 1,11 la suta cit era prevazut in acordul privind cadrul financiar pe 2000-2006. Solutia este una de compromis intre propunerea statelor net contribuabile, care pledeaza pentru austeritate financiara, si cele care sustin o crestere a cheltuielilor pentru o mai buna finantare a recentei extinderi a Uniunii. Aceasta in urma cresterii procentului celor ce se opun adoptarii noii Constitutii Europene, atit in Franta, cit si in Olanda, ca si a presiunii celor sase principale state net contribuabile, ce propun reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul de buget pentru anul viitor, care urmeaza sa fie prezentat miine si care va fi dezbatut atit de statele membre, cit si de Parlamentul European, va juca un rol important in dificilele negocieri asupra bugetului UE pentru perioada 2007-2013, aflat ieri in discutia ministrilor de finante. Bugetul pe 2006 este important deoarece va servi drept referinta pentru bugetele anilor urmatori, in cazul in care statele membre nu vor reusi sa cada de acord asupra bugetului UE pe termen lung.
Vechii si noii membri se cearta pe bani
Potrivit unui raport al comisiei de buget a Parlamentului European, plafonarea contributiilor la 1 la suta din venitul national brut pusa de tarile net contribuabile (Germania, Franta, Marea Britanie, Austria, Olanda si Suedia – n.r.) ar duce la disparitia din bugetul institutiei a 9 miliarde de euro numai in 2007, raportat la anul 2006. Si asta in conditiile in care bugetul pe 2007 trebuie sa tina seama si de ajutoarele pe care noii membri, România si Bulgaria, le vor primi de la institutiile europene. In acest sens, Comisia Europeana propusese marirea proportiei la 1,14 la suta pentru perioada 2007-2013, propunere respinsa de marii contribuabili, insa acceptata de zece state, din rindul noilor intrate si a statelor cu vechime in UE, dar mai sarace.
In plus, cotidianul spaniol El Pais a anuntat ca actuala presedintie luxemburgheza a Uniunii Europene a propus ca Spania sa continue sa primeasca fonduri de coeziune si in 2007, desi nu mai indeplineste criteriile necesare, prin intrarea celor zece state membre, venitul sau pe cap de locuitor depasind limita de 90 la suta din cel mediu al statelor europene. In perioada 2000-2006, Spania a beneficiat de 60 la suta din valoarea acestor fonduri la nivelul UE, aproximativ 11,6 miliarde de euro. Dezbaterile de ieri au fost extrem de dure, in conditiile in care si noile state membre sint nemultumite chiar de noul proiect de buget al Comisiei Europene. Ministrul de externe polonez, Adam Rotfeld, a protestat impotriva compromisului la care s-a ajuns, compromis in urma caruia fondurile structurale pe care Varsovia le va primi vor fi micsorate cu 5 la suta, aproximativ 3 miliarde de euro. Cehia, Slovacia, Ungaria si statele baltice s-au alaturat Poloniei, fiind, la rindul lor, afectate de diminuarea bugetului UE. In aceste conditii, povara suplimentara reprezentata de România si Bulgaria ar putea fi resimtita nu numai de Germania si celelalte state net contribuabile, ci si de noii membri, ca si de Spania, Portugalia si Grecia, care vor avea de pierdut sume importante realocate celor doua tari care vor intra in 2007.
Ajutoarele primite pentru agricultura ar putea fi micsorate
De altfel, potrivit Financial Times, unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda intilnirii de ieri viza direct România si Bulgaria. Ministrii de externe ai statelor membre au luat in discutie posibilitatea ca ajutoarele pentru dezvoltarea sectorului agricol din România si Bulgaria sa fie incluse in cheltuielile cuprinse in bugetul alocat politicii agricole comune, si sa nu mai fie tratate separat. In situatia in care aceasta propunere va fi acceptata, celor doua state le vor fi alocate alte sume postaderare, in functie de un algoritm stabilit de UE. Nu numai ca aceste sume vor fi mai mici, dar vor trezi si nemultumirea statelor membre care pina in prezent beneficiau de respectivele fonduri. Cheltuielile alocate politicii agricole comune sint deja stabilite pentru 2007-2013, fiind prevazuta o crestere anuala a sumelor alocate de 1 la suta. Cresterea este insa signifianta, in conditiile in care rata inflatiei in UE este estimata la 2 la suta. In plus, cele 4,8 miliarde de euro oferite ca ajutor in domeniul agricol in perioada 2006-2009, cu care actualul guvern se lauda, vor fi alocate numai pe proiecte. Si asta in conditiile in care pina in prezent oficialitatile de la Bucuresti au reusit sa absoarba decit 2 la suta din sumele alocate pina in prezent de institutiile europene pentru dezvoltarea agriculturii, nedemonstrindu-se in stare sa elaboreze proiecte viabile. In afara temerii ca propriii fermieri vor fi lipsiti de ajutoare europene in favoarea românilor si bulgarilor, multe guverne occidentale vor invoca, potrivit BBC, drept motiv pentru aminarea aderarii pericolul unei emigrari masive, care ar conduce la cresterea somajului in rindul propriilor cetateni. In acest sens, Germania intentioneaza sa introduca salariul minim pe economie pentru a forta angajatorii sa nu mai prefere mina de lucru ieftina a esticilor, care va deveni la fel de scumpa ca a cetatenilor europeni.
Prodi: „Esecul referendumului din Franta, distrugerea UE“
In plus, asupra viitorului Uniunii Europene planeaza un mare semn de intrebare, in eventualitatea unui esec al referendumului privind Constitutia Europeana, ce urmeaza sa se desfasoare pe 29 mai in Franta. O respingere a tratatului constitutional intr-una dintre cele mai importante state europene ar insemna, potrivit fostului presedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, distrugerea Uniunii Europene.
„Nu va mai fi nici o Europa. Vom traversa o lunga perioada de criza. Aceasta problema nu va fi numai o catastrofa pentru Franta, ci distrugerea Europei. Un vot negativ ar fi catastrofal pentru Europa si din punct de vedere economic si social, nu numai politic“, a afirmat Prodi, in cel mai categoric comentariu facut de o oficialitate europeana pe tema consecintelor unui esec al referendumului francez. Scepticismul birocratilor europeni se pare ca ia amploare, comisarul european pentru relatii externe si politici de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, punind adversitatea fata de noua constitutie, intr-un interviu acordat cotidianului Austria Kurier, pe seama extinderii prea rapide a UE.
„Valurile consecutive de extindere a Uniunii Europene au loc prea repede, fapt ce explica opiniile negative din sondaje, in special in Franta, pe tema Constitutiei europene. Multe dintre aceste lucruri se intimpla prea rapid, fapt ce explica respingerea. Am acceptat zece noi state pe 1 mai 2004. Alte doua vor adera in 2007. Este necesar un timp pentru ca toti cetatenii europeni sa se acomodeze cu noul curs al evenimentelor“, a declarat Benita Ferrero-Waldner.
