• Patronul Universitatii Craiova este urmarit penal pentru o inginerie financiara pe care ar fi savirsit-o mina in mina cu fosta conducere a Bancii Internationale a Religiilor • Desi legal citat, Staicu nu s-a prezentat la PNA pentru a fi audiat • Procurorii anticoruptie nu exclud aducerea lui cu forta in fata anchetatorilor
Procurorii Biroului de macrocriminalitate economico-financiara din cadrul Sectiei a II-a a Parchetului National Anticoruptie (PNA) au in lucru dosarul penal al lui Dinel Staicu, cercetat impreuna cu o serie de functionari bancari din cadrul mai multor sucursale ale defunctei Banci Internationale a Religiilor (BIR) sub aspectul savirsirii infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, utilizarea creditelor in alte scopuri decit cele pentru care au fost acordate, precum si neurmarirea destinatiei acestora, conform normelor bancare.
Astfel cum o descriu procurorii PNA, povestea ingineriei financiare efectuata de Dinel Staicu este de-a dreptul impresionanta. In rezumat, ingineria s-ar fi derulat cam asa: prin mai multe firme ale sale, Staicu a cumparat de la BIR mai multe creante ale unor societati ce ramasesera datoare la banca. N-a avut bani sa achite contravaloarea creantelor, asa ca a luat imprumuturi tot de la BIR, pe care nu le-a achitat.
Dupa cum rezulta din dosarul anchetatorilor, in perioada 1999-2000, Banca Internationala a Religiilor a cesionat creante decurgind din contracte de imprumut unui numar de 11 societati comerciale, toate aflate sub controlul lui Dinel Staicu, in cuantum de 106,7 miliarde lei. De precizat ca, in cele mai multe cazuri, in contractele intervenite intre acesta si reprezentantii bancari nu se faceau nici un fel de referiri la pretul cesiunii, la modalitatea si termenul de plata.
Anchetatorii au elemente ca Staicu a solicitat si obtinut, in perioada respectiva, noua credite, din care nu a rambursat decit sume infime, creind BIR un prejudiciu evaluat, la sfirsitul lunii mai 2004, la aproape 273 de miliarde lei.
Paienjenisul cesiunilor
In perioada iulie-octombrie 1999, BIR a cesionat in favoarea societatilor comerciale BDJ SA Aninoasa, JIUL VULCAN SRL, FRIGORIFER SA, ABATOR MOFLENI SA, AVAB SA, MOZAC SRL, AND KRIS SRL, VLADINEX SRL, PRACTICIANUL SRL, PALADINEX SRL si REBEGA CONSULTING – toate aflate sub controlul lui Dinel Staicu – creante in valoare de 87.028.118.522 lei, 537.509 marci germane si 919.994 de dolari. Creantele au decurs din contracte de imprumut si din garantiile aferente, fiind in valoare totala de 450 de miliarde de lei (11,25 milioane de euro).
Astfel, in 3 august 1999, Sucursala Craiova a BIR a cesionat in favoarea BDJ Aninoasa creante de 15.798.769.669 lei, contractele de cesiune fiind semnate de directorul bancii – Ioan Vacariu, adjunctul sau – Petre Merai, directorul economic Ioan Rusu, consilierul juridic Constantin Turcu, precum si de Dinel Staicu.
In 17 septembrie 1999, Sucursala Craiova Gara a BIR a cesionat in favoarea firmei FRIGORIFER creante de 11.565.557.283 lei, contractele fiind incheiate de directorul bancii – Ion Saceanu, directorul economic Eugenia Petre si consilierul juridic Vasilica Dumitrescu, precum si de Staicu.
Au urmat cinci contracte incheiate in 22 si 23 septembrie, cu BIR Bucuresti, privind cesionarea altor creante catre firmele lui Staicu. In 23 septembrie 1999, BIR Bucuresti a cesionat in favoarea firmei JIUL VULCAN creante de 7.321.175.742 lei si 309.523 de marci, contractele fiind semnate de directorul bancii – Anisoara Dude, directorul economic Valeria Tudorache, precum si de Dinel Staicu.
In aceeasi zi, cei trei au incheiat un alt contract, prin care BIR Bucuresti a cesionat in favoarea firmei ABATOR MOFLENI creante de 77.281.208 lei, 445.395 de dolari si 227.985 de marci. Un al treilea contract semnat de cei trei in 23 septembrie 1999 prevedea ca BIR Bucuresti cesioneaza in favoarea firmei AVAB SRL creante de 1.247.336.549 de lei si 474.599 de dolari. Al patrulea contract din ziua respectiva prevedea ca BIR Bucuresti cesiona in favoarea firmei VLADINEX creante de 10.185.606.329 de lei. Totodata, in 22 si 23 septembrie 1999, BIR Bucuresti a cesionat in favoarea firmei PRACTICIANUL creante in valoare de 10.117.212.009 lei.
O toamna bogata in contracte
Alte doua contracte de cesiune au fost semnate in 30 septembrie 1999, de Dinel Staicu si de directorul Sucursalei Plevnei a BIR – Georgeta Cernat, directorul economic Florin Coman si consilierul juridic Gheorghe Stavarache. Primul contract prevedea cesiunea in favoarea firmei PALADINEX a unor creante de 10.818.198.132 de lei, iar al doilea cesiunea in favoarea firmei AND KRIS a unor creante de 11.082.228.258 de lei.
In 24 septembrie 1999, Sucursala Rimnicu Vilcea a BIR a cesionat in favoarea firmei MOZAC creante de 709.184.000 lei, in baza contractelor semnate de directorul bancii – Gheorghe
Onea, directorul economic Ion Sandala si consilierul juridic Valeria Mihai, precum si de Dinel Staicu. In aceeasi zi, Sucursala Dragasani a BIR cesiona in favoarea aceleiasi firme creante de 1.289.841.994 de lei, in baza intelegerilor semnate de Staicu cu directorul bancii – Dan Zinca si directorul economic Constantin Uta. Tot firma MOZAC primea prin cesiune, in 4 octombrie 1999, de la Sucursala Slatina a BIR, creante de 1.838.319.000 de lei. Contactele au fost incheiate de directorul bancii – Ion Crachina, directorul economic Anastasie Lioveanu si consilierul juridic Luminita Miroianu. Doua zile mai tirziu, Sucursala Pitesti a BIR a cesionat in favoarea aceleeasi societati creante de 1.071.461.545 de lei. Directorul bancii – Ion Savu, directorul economic Laurentiu Dumitrana si consilierul juridic Constantin Boros au semnat contractul cu Dinel Staicu.
In 30 septembrie 1999, Sucursala Tirgoviste a BIR a cesionat firmei REBEGA CONSULTING creante de 3.905.446.405 lei, contractele fiind semnate de directorul bancii – Gheorghe Zamfirache, directorul financiar Adela Nitoiu, consilierul juridic Aurel Gidescu si de Staicu.
Mai multe imprumuturi garantate cu o singura casa
Potrivit circularei 64/21 iulie 1999 a BIR, cesiunea de creante trebuia efectuata cu plata unui avans negociat cu cesionarii (cel putin 15-30% din valoarea cesiunii), in conditii cit mai avantajoase bancii. Pentru diferenta, banca putea acorda cesionarilor cite un credit pentru unu-cinci ani, cu o dobinda negociata avantajos pentru banca si care putea cobori pina la 1-10%.
Procurorii anticoruptie au constatat ca cesionarii nu au achitat avansul cesiunilor din fonduri proprii, ci din credite contractate tot de la BIR. Potrivit PNA, in toate situatiile, intre banca si firmele respective au fost incheiate mai intii conventii, avind ca obiect pe de-o parte cesiunea de creante, iar pe de alta parte acordarea de credite. Mai mult, cesiunea de creante si acordarea de credite a fost aprobata de Comitetul de Directie si de Consiliul de Administratie al BIR dupa incheierea contractelor. Totodata, in toate cazurile, pretul cesiunii a fost egal cu valoarea creantelor cedate, iar contractele de cesiune s-au incheiat pentru o perioada de cinci ani.
De regula, in contractele de cesiune de creante s-a mentinut expres ca avansul cesiunilor a fost achitat la data incheierii acestora, fapt nereal, platile fiind facute ulterior, din bani proveniti din creditele contractate de la BIR.
Conform anchetatorilor, probele din dosar releva faptul ca o parte din imprumuturi au fost folosite pentru achitarea avansului cesiunilor de creanta, desi normele bancare interziceau acest lucru, pentru cumpararea de actiuni sau pentru achitarea unor rate scadente. In cele mai multe cazuri insa, in fisele de cont nu au fost specificate motivele platilor efectuate din credit si nu au fost depuse la dosar ordinele de plata aferente, drept pentru care nu s-au putut stabili scopurile in care au fost utilizate imprumuturile. Mai mult, in unele cazuri, obtinerea creditelor s-a facut prin depunerea acelorasi garantii, un exemplu constituindu-l folosirea unui imobil supraevaluat pentru doua imprumuturi succesive.
Staicu a tras chiulul de la audieri
Pentru instrumentarea dosarului a fost constituita o echipa mixta complexa, alcatuita din procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti financiari-bancari, si s-au ridicat o serie de inscrisuri pe baza carora s-a intocmit un raport preliminar privind aspectele mentionate. De asemenea, procurorii anticoruptie au solicitat Autoritatii Nationale de Control efectuarea unor verificari, in conditiile legii, ce urmeaza a fi avute in vedere la solutionarea prezentei cauze.
Intrucit in dosar s-a dispus inceperea urmaririi penale, urmatorul pas era audierea lui Dinel Staicu la PNA. Desi legal citat, Staicu n-a catadicsit sa se prezinte in fata anchetatorilor. Procurorii PNA tin insa mortis sa discute cu Dinel Staicu. Ei au anuntat ca vor lua toate masurile pe care legea le permite pentru ca acesta sa fie prezent la audieri, mergindu-se chiar pina la aducerea lui cu politia in fata magistratilor-anchetatori.
