Cosma Viorica si-ar fi dorit de 8 Martie macar salariul pe o luna

Pentru Cosma Viorica, ziua de 8 Martie a fost una cu adinci semnificatii: a sarbatorit a patra zi de cind este in greva foamei. Angajata la SC RULMENTI SA Slatina din anul 1996, ea a avut mai multe meserii in fabrica, incepind cu cea de lacatus-montator si pina la matriter. Femeia a intrat in greva foamei din a doua zi de protest al salariatilor. Noptile si le-a petrecut pina acum dormind intr-un ARO al fabricii, impreuna cu alti citiva colegi de suferinta. Foamea si-a potolit-o cu ceai neindulcit si, din cind in cind, cu cite o cafea – tot fara zahar. Cosma Viorica spune cu mindrie ca a facut parte din grupul de protestatari care a reusit sa intre in audienta la prefectul Marin Diaconescu: „Dar, tot degeaba. In loc sa ne ajute, el ne spunea ca trebuie sa ne obisnuim cu gindul ca sintem someri“. Pentru ca sotul i-a murit de tinar, ea a ramas cu cei doi copii, de 13 si respectiv 16 ani, carora de peste trei luni nu mai are ce sa le puna pe masa. „Traim cu totii din alocatiile de la scoala, adica 300.000 de lei, plus o pensie de urmas dupa sotul meu, de 600.000 de lei. Ce mai, am ajuns sa ma intretina copiii!… Cum poti sa traiesti cu 900.000 de lei, cind ai doi copii si datorii de platit?!…“, spune femeia, cu lacrimi in ochi. Pentru ca nu si-a mai primit salariul din ianuarie, Cosma Viorica are in prezent datorii la intretinere de peste zece milioane de lei. La acestea se adauga curentul, telefonul si alte cheltuieli. Cu toate acestea, ea este hotarita sa nu renunte la greva. De Ziua Femeii, Cosma Viorica nu si-ar fi dorit decit un singur lucru: „Sa ne dea banii odata! Nu vad ca murim aici? Daca nu pe toti, macar salariul pe o luna. Nu mai vorbesc de locul de munca, la care oricum nu renunt, dar… macar atit.“