Reabilitarea multor blocuri din Craiova va pune o mare problemă constructorilor care vor câştiga licitaţia, şi anume clădirile ridicate la doar câteva zeci de centimetri de blocurile propuse pentru creşterea eficienţei energetice. Pot fi enumerate aici balcoane care depăşesc cu mult aliniamentul celor existente la etajele superioare, chioşcurile construite chiar lângă peretele blocului, în care se desfăşoară activităţi comerciale, dar şi clădiri supraetajate, ridicate pe terenurile retrocedate între blocurile de locuinţe.
Dacă administraţia ar găsi o rezolvare cu chioşcurile, putând să le pună la pământ, cum va proceda cu clădirile proprietate privată despărţite de doar 30 – 40 cm de blocul care urmează să fie reabilitat?
Astfel de situaţii se întâlnesc în toate cartierele Craiovei şi în fiecare lot propus pentru programul de reabilitare există măcar un bloc învecinat cu o construcţie care nu mai păstrează limita de un metru perimetral conform normativului de rezistenţă.
Blocuri şi vile
În lotul trei din cartierul craiovean 1 Mai, multe dintre condominiile aflate pe lista reabilitării se învecinează cu clădiri supraetajate aflate la o distanţă de nici un metru. Un exemplu concret este blocul M15a, situat pe bulevardul 1 Mai, şi M15b, situat pe strada Dealul Spirii. Distanţa dintre fiecare din aceste blocuri şi o clădire este de 40-50 cm. Pe acest spaţiu, constructorul în a cărui sarcină cade reabilitarea trebuie să-şi aşeze schela. Tot în cartierul 1 Mai, într-o situaţie similară sunt şi blocurile M28 şi M32, situate pe strada Buziaş. Aici distanţa este mai generoasă cu aproximativ 10 cm.
Balcoane şi chioşcuri
În Craioviţa Nouă, probleme le pot pune constructorilor balcoanele ieşite şi cu un metru în afara aliniamentului balcoanelor de la etajele superioare şi care se întind pe jumătate din lungimea blocului. Tot la categoria piedici pot fi enumerate şi spaţiile comerciale lipite de baza blocului. Poate acestea vor fi înlăturate de administraţia locală printr-o dispoziţie de demolare. Câteva exemple sunt concludente: blocurile 174B, 173A şi 173F situate pe strada Elena Farago, blocul 171F situat pe strada Paltinului, dar lista ar fi mult mai lungă în cazul unei inventarieri. Clădiri lipite de blocuri sunt şi în cartierele Valea Roşie, George Enescu şi Brazda lui Novac.
Schele, la centimetru
Specialiştii susţin că un constructor s-ar chinui în aceste situaţii, dar trebuie să fie pregătit pentru orice.
„Blocurile au un trotuar de un metru perimetral, conform normativului de rezistenţă. De asemenea, pentru reabilitarea acestora, există un plan de situaţie, în care sunt marcate toate construcţiile existente în apropiere. În cazul în care există, totuşi, o construcţie la mai puţin de un metru, trebuie să existe şi soluţii tehnice care permit realizarea finisajelor fără probleme de execuţie, de exemplu schela dulgherească“, a explicat Georgiana Stoica, marketing specialist la Polystart.
O soluţie ar fi şi nacelele, cu condiţia ca firma constructoare să fie pregătită încă de la startul lucrărilor şi să nu aibă surpriza ca, pe parcursul acestora, să fie nevoită să achiziţioneze sau să închirieze schelă cu platformă de 50 cm sau alte dispozitive care să ajute la finisarea faţadelor blocurilor prinse în procesul de reabilitare. Aceste achiziţii ar creşte costurile lucrării comparativ cu cele prinse în lista de licitaţie. „Există şi soluţii. Sunt schele cu platforme de 90 cm. Se pot folosi de nacele, dar să cunoască de la început situaţia din teren pentru a nu se trezi pe parcursul lucrărilor cu costuri suplimentare. În cazul în care clădirile sunt despărţite de doar câţiva centimetri, acele goluri se acoperă cu rosturi, aşa cum este situaţia blocului N4 de pe Calea Bucureşti, care se reabilitează la această dată“, este de părere Marian Petcu, reprezentantul firmei RECON Craiova.
