Economiştii europeni nu pot încă să prevadă cum vor reacţiona investitorii şi nici ce se va petrece după redeschiderea, cel mai devreme joi, a băncilor cipriote. În orice caz, este larg acceptată ideea că viitorul economiei cipriote – întemeiată în bună parte pe servicii financiare generoase şi, până acum, pe o fiscalitate mai mult decât atractivă – este de acum pus sub semnul întrebării. Pentru mulţi economişti occidentali, miniştrii europeni de finanţe au creat, în cazul Ciprului, o situaţie periculoasă, cu consecinţe imprevizibile.
Trei erori comise de miniştrii europeni de finanţe
Dorind – probabil – să salveze Ciprul de la faliment, miniştrii europeni au luat o decizie „nejustă“, „ineficace“ şi probabil „periculoasă“ pentru ţările din zona euro, susţine reputatul analist de la Les Echos, Nicolas Barre. „Nejustă“, spune Domnia sa, pentru că pescarul din Larnaca şi vânzătorul de legume de la Nicosia nu sunt în nici un fel implicaţi în nebunia sistemului bancar cipriot.
Prelevarea a 6,75% , respectiv 10% din sumele încredinţate de cetăţeni băncilor este o măsură fără precedent. Ea desfiinţează, practic, un tabu. Imaginaţi-vă, mai spune analistul, ce s-ar fi întâmplat dacă Europa, care a decis să vină, de asemenea, în ajutorul băncilor spaniole, ar fi impus Madridului o măsura similară celei din Cipru! Un lucru este însă cert, spune Nicolas Barre: „Există mai puţină grijă faţă de ţările mici“.
Analistul mai afirmă că decizia privind Ciprul riscă, până la urmă, să fie ineficace, întrucât la deschiderea băncilor – amânată, după cum s-a anunţat luni seară, până joi – numeroşi ciprioţi se vor năpusti la ghişee să-şi retragă banii din conturi. Există, deci, riscul ca băncile să ajungă în criză de lichidităţi, ceea ce este extrem de grav. Scopul a fost salvarea sistemului bancar, dar remediul propus îl poate distruge definitiv.
Există însă ceva şi mai grav: planul de salvare a Ciprului sparge o „regulă de aur“ în Europa – aceea conform căreia depozitele bancare sunt protejate. Or, noile măsuri riscă să distrugă încrederea în sistemul bancar general din Europa. Precedentul din Cipru îi va alarma pe toţi deponenţii la băncile europene, declanşând un val de retrageri a depozitelor, îndeosebi în ţările mai fragile. Cine poate – după cele ce se întâmplă în Cipru – să garanteze deţinătorilor de depozite bancare din Portugalia, Spania sau Italia că la următoarea criză nu le va fi furată, după modelul din Cipru, o parte din bani?, se întreabă analistul mai sus citat. Surprinzător pentru experţii europeni în probleme bancare este faptul că, pentru o problemă atât de limitată precum cea din sistemul bancar cipriot, Europa „a ales ca, la fel ca în cazul Greciei, să ia decizii ce riscă să coste, ulterior, mult mai scump întreaga lume“.
Temeri şi în alte capitale europene privind impactul planului de salvare a Ciprului
Între cei mai îngrijoraţi de impactul ce l-ar putea avea situaţia din Cipru asupra restului UE s-a numărat Brian Lenihan, ministrul de finanţe al Irlandei, ţară ce asigură în prezent preşedinţia semestrială a UE. El s-a grăbit însă să dea asigurări – nu se ştie dacă au acoperire – că măsurile prevăzute în planul de salvare a Ciprului nu-i va afecta totuşi pe cetăţenii de rând cu conturi în băncile cipriote. În Marea Britanie, deşi guvernul a promis acordarea de indemnizaţii compensatorii cetăţenilor britanici aflaţi în Cipru, în special militari, economiştii londonezi au condamnat „decizia dezastruoasă“ a finanţiştilor europeni, care repune în discuţie credibilitatea băncilor. „Această decizie este extrem de periculoasă, neadecvată, unilaterală şi improvizată“, declara Marc Touati, preşedintele grupului independent de consultanţă economică şi financiară ACDEFI.
„Tunete“ în presa moscovită
După ce Vladimir Putin a calificat măsurile preconizate de planul de salvare a Ciprului drept „nejuste, periculoase şi neprofesionale“, după ce premierul Dmitri Medvedev le-a calificat drept „o confiscare“ a fondurilor străine aflate în băncile cipriote, presa moscovită a lansat luni un val de atacuri neobişnuit de vehemente la adresa taxelor impuse, evident, pentru a-i sancţiona pe ruşii cu conturi „grase“ în băncile cipriote. O reacţie aşteptată dacă avem în vedere că taxele impuse la depozitele bancare pot costa companii şi resortisanţi ruşi între două şi trei miliarde de euro.
Ziarul proguvernamental Izvestia scria luni, sub semnătura expertului rus Pavel Medvedev, că „numai bolşevicii practicau astfel de metode în timpul războiului“… Avem de-a face cu “un act barbar de tip sovietic““. Miliardarul rus Alexandr Lebedev, citat de asemenea de Izvestia, avertiza că „ruşii… nu vor mai lucra cu Ciprul şi fuga de capitaluri va fi colosală“. Şi Komsomolskaia Pravda consideră că pentru ruşii care au plasat capitaluri în străinătate nu va mai exista altă soluţie decât să le readucă în Rusia, in condiţiile în care măsurile luate în UE „devin din ce în ce mai draconice“.
