Fiscul încurajează mediul de afaceri să solicite în instanţă ridicarea sechestrului instituit pe bunuri în timpul controalelor, până când se judecă speţa pe fond, în cazul în care societăţile contestă rezultatele verificărilor. În felul acesta toată lumea e împăcată, iar firmele pot să-şi desfăşoare activitatea în continuare.
Mari probleme au apărut în mediul de afaceri, din cauză că în urma fiecărui control al Fiscului la care sunt stabilite sume suplimentare în plus de plată către stat de către firma controlată apar debuşee. Societăţile se trezesc şi datoare la stat, şi cu halele, sediile sau utilajele sechestrate. Fiscul trebuie să îşi ia măsuri asiguratorii, spune directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu, astfel că inspectorii fiscali trebuie să pună sechestru pe bunurile firmei, până la 150% din debitul pe care îl are agentul economic către stat. Şi cum Fiscul în perioada crizei s-a confruntat cu un fenomen normal, în sensul că bunurile sechestrate şi scoase la licitaţie nu s-au prea vândut, negăsindu-se cumpărători nici după ce preţurile au scăzut şi cu 50%, Finanţele se orientează să-şi ia măsuri asiguratorii căutând bunurile cele mai vandabile pe care le are firma controlată.
Două procese în loc de unul
Eugen Călinoiu recunoaşte că în situaţia actuală a pieţei mediului economic îi este greu şi îi sfătuieşte pe agenţii economici să facă două procese împotriva Fiscului, în special unul pentru limitarea executării silite, în sensul că firmele nu trebuie să se limiteze la a contesta doar procesul-verbal de control, ci separat să ceară şi ridicarea sechestrului pus pe bunuri. „De obicei, trebuie să meargă în paralel, cu acţiuni pe fond, dar şi cu acţiuni de suspendare a executării. Îi sfătuim pe agenţii economici să facă aceste acţiuni în paralel, ca să nu li se blocheze activitatea de la sechestre. Dacă nu se face acţiune în paralel de contestare a executării silite, atunci activitatea firmei poate fi blocată până la soluţionarea pe fond a cauzei respective. La toate actele de control la care se stabilesc sume suplimentare se stabilesc şi măsuri asigurătorii“, a declarat Eugen Călinoiu.
Şeful Fiscului doljean a mai adăugat că, dacă firmele contestă în paralel executările silite, atunci se evită, până la rezolvarea cazului pe fond, să se mai treacă la alte forme de executare din partea Fiscului: popriri pe conturi şi altele. După finalizarea contestaţiilor la procesul-verbal de control, firmele vor face ceea ce dispune instanţa, fie vor plăti la stat impozitele şi taxele în plus stabilite de Fisc, fie va fi desfiinţată decizia Fiscului.
Probleme cu halele mari
Şeful Fiscului doljean susţine că instituţia întâmpină probleme inclusiv în momentul în care se instituie sechestrul asupra unor hale sau alte bunuri de mare valoare. „Noi trebuie să punem sechestru pe maximum 150% din suma pe care o stabilim în plus. Este foarte greu să identifici exact bunuri de valoarea aceea în patrimoniul debitorului. Dacă este o hală care face parte dintr-un complex de hale, atunci trebuie să aibă cadastru separat, căi de acces separate etc. Este mai complicat“, a precizat Călinoiu. El a adăugat că, în ultima perioadă, Fiscul a început să mai vândă la licitaţie şi bunuri mobile şi imobile care nu se mai vindeau pe perioada crizei, cum ar fi terenuri (în special în extravilan), hale etc. În ciuda acestor aspecte, Finanţele vând greu bunurile sechestrate la licitaţii, iar „metoda popririlor pe conturi rămâne cea mai bună metodă de executare silită a firmelor“, a precizat Călinoiu.
