Morţi obligaţi să plătească dări la stat, impozite calculate greşit, de-ţi stă inima în loc, sau persoane somate să achite taxe locale, deşi ele şi-au schimbat de mult domiciliul. Sunt doar câteva dintre efectele lipsei de comunicare şi de colaborare între instituţiile statului, care ştiu să ceară plata taxelor şi impozitelor, dar nu ştiu să-l respecte pe contribuabil.
Gazeta de Sud a scris în nenumărate rânduri despre situaţii tragicomice în care diferite instituţii ale statului sau furnizori privaţi de utilităţi somau persoane decedate să-şi achite obligaţiile financiare. În alte dăţi, cetăţeni aflaţi în viaţă și cu datoriile achitate la zi se trezeau buni de plată. Pe lângă faptul că pierd vremea pe drumuri pentru a-i convinge pe funcţionari că nu au restanţe, oamenii se găsesc de multe ori în situaţia de a nu mai avea chitanţele care să dovedească, de exemplu, că acum patru sau cinci ani şi-au plătit impozitul pe casă sau taxa de parcare. Cine s-ar gândi să păstreze toate hârtiile doveditoare pentru că, la un moment dat, un funcţionar scrupulos îl scoate dator cu mii de lei? Ei bine, modul defectuos în care coabitează instituţiile statului dovedeşte că e bine să faceţi un dosar unde să treceţi, dacă nu bonul de casă pentru pâinea cumpărată, măcar toate chitanţele care arată că aţi fost un bun contribuabil. Altfel, riscaţi să plătiţi de două ori acelaşi impozit.
Impozite de la Adam şi Eva
În privinţa taxelor şi impozitelor locale, problemele pleacă de la neînţelegerile între două instituţii: Direcţia pentru Taxe şi Impozite a Primăriei Craiova şi Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Dolj. Dacă ele ar colabora, Fiscul local nu ar mai trimite cai verzi pe pereţi şi nu i-ar mai pune pe craioveni pe drumuri. Cea mai recentă ispravă a celor de la Taxe şi Impozite este o somaţie de plată trimisă unei familii mutate din Craiova de aproape zece ani. În respectivul document, familiei i se cerea să achite taxe de parcare şi impozite pentru trei autoturisme pe ultimii şapte ani, în total aproximativ 2.000 de lei. Numai că familia respectivă nu mai era de mult proprietara maşinilor, deoarece le radiase din circulaţie de mai bine de 15 ani. Cazul este unul dintre multele care se întâmplă în Craiova. Norocul lor a fost că au avut documente doveditoare referitoare la radierea maşinilor şi că au avut prezenţă de spirit cerând lămuriri. Poate un pensionar ar fi luat de bun ce spune Fiscul local şi ar fi plătit încă o dată banii. Că doar hârtia de la primărie are greutate, nu?!
Haosul de la începuturi
Întrebaţi care este cauza pentru care apar astfel de situaţii, reprezentanţii Direcţiei pentru Taxe şi Impozite au precizat că problema este veche şi că încearcă să aducă la zi baza de date, dar întâmpină greutăţi. „În privinţa autoturismelor, problema este mai veche. Acum zece ani, când se radia o maşină, poliţia trimitea dosarele. Cum nu exista o bază de date informatică, dosarele veneau legate în teancuri, iar pe drum poate se mai pierdeau. Noi trebuia să introducem manual datele. Atunci era un calculator la zece oameni, iar în program nici măcar nu erau detalii despre maşină, ci treceam doar marca“, a explicat Sorin Marcu, directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite. Acesta a precizat că probleme de acest gen apar în aproximativ 20% dintre impozitele care trebuie plătite pentru maşini. Soluţia ar fi, a spus el, ca Direcţia de Evidenţă a Populaţiei Dolj să le permită accesul la baza de date pentru a vedea modificările de domiciliu ale contribuabililor. Acest lucru ar fi cu atât mai necesar cu cât, în ultimii trei ani, numărul ROL-urilor, adică al persoanelor care figurează ca şi contribuabili, a crescut de la 88.000 la peste 100.000 de mii, datorită tinerilor care au ajuns la vârsta de 18 ani. „Mulţi tineri au devenit majori, iar acum îşi pot cumpăra terenuri, case sau maşini“, a spus Marcu. Directorul de la Taxe şi Impozite s-a plâns de faptul că Direcţia de Evidenţă invocă Legea protecţiei datelor personale şi că nu le pune la dispoziţie datele de identificare ale craiovenilor pentru a face corecţiile necesare. „Noi le-am cerut acest lucru, dar ne-au refuzat, deşi suntem operator de date cu caracter personal, deci am avea acest drept“, a mai spus Marcu.
Cere şi ţi se va da
Parcurgând legislaţia stufoasă a protecţiei datelor personale, GdS a descoperit că instituţiile statului au acces la astfel de informaţii şi încă pe gratis. Unul dintre actele normative care reglementează acest lucru, Ordonanţa de Guvern nr. 84/2001 republicată, spune că „furnizarea datelor cu caracter personal din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor este exceptată de la plata taxelor“ dacă solicitarea este făcută, printre altele, de „instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege“. De asemenea, Legea nr. 677/2001 modificată pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date permite instituţiilor statului să solicite informaţii necesare pentru a-şi desfăşura activitatea cu condiţia de a nu divulga datele unor terţi. Directorul executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Dolj, comisarul-şef de poliţie Marin Stănică, a recunoscut că există o problemă, dar spune că ea este generată de cei de la Taxe şi Impozite. „Ştiţi cum este ce spun ei? Ca la medic. Tratezi efectul şi nu cauza. Nu le putem da acces la baza de date, dar ei pot solicita verificarea anumitor persoane şi li se comunică şi datele. Trebuie doar să le ceară. Au fost indiferenţi. Predomină justificările, dar sunteţi primul care mă întreabă despre aşa ceva“, a spus Stănică. Directorul de la Evidenţa Persoanelor a precizat că le-a sugerat celor de la primărie cum să procedeze. „Ca să facem ce vor ei, ar trebui ca primăria să plătească comunicaţiile, aparatura. În plus, bazele de date ar trebui sparte după domeniile care îi interesează pe ei. Eu le-am zis să facă un fişier text unde să treacă Codul Numeric Personal al celor pe care vor să-i verifice, nu să ne ceară câte un nume. Acest sfat este pentru toţi cei care invocă probleme“, a precizat Stănică. Comisarul-şef a mai spus că problemele apar şi la comune, care nu le comunică schimbările referitoare la datele personale ale populaţiei. Printr-o mai bună organizare, situaţia s-ar îmbunătăţi, mai ales că, de multe ori, nici contribuabilii nu sunt interesaţi să comunice datele reale. „Noi îi monitorizăm lunar, de exemplu, pe cei care au calitatea de însoţitor pentru persoanele cu handicap. Credeţi că sunt interesați să declare dacă respectiva persoană moare? Nu, pentru că astfel încasează bani în continuare“, a concluzionat Stănică.
