Aflați din GdS ce se poate întâmpla dacă investitorii nu vor mai fi limitați să dețină doar 1% din capitalul societăților de investiții financiare: mai mulți investitori străini pe piața românească de capital, fondurile de pensii își pot crește expunerea pe SIF-uri, dar există și riscul concentrării unor active ale SIF-urilor în mâna câtorva „băieți deștepți“ ai pieței de capital.
Camera Deputaților ar putea decide astăzi dacă va crește sau nu pragul deținerii de acțiuni la societățile de investiții financiare (SIF-uri) de la 1%, cât este în prezent, la 5%. Proiectul de lege este introdus în Parlament din 2009 și a primit aviz favorabil de la Senat, Camera Deputaților fiind for decizional. În urmă cu câteva zile, Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților a dat aviz favorabil, pentru creșterea pragului. Ieri ar fi trebuit să se pronunțe plenul Camerei asupra acestui proiect de modificare a legii pieței de capital, care figura pe ordinea de zi a instituţiei, dar până la închiderea ediţiei, proiectul nu fusese adoptat, el fiind reprogramat pentru astăzi să intre în plen. Dacă proiectul nu va trece, atunci piața se va liniști în câteva zile, iar situaţia rămâne la fel ca şi până acum, cu tensiuni şi cu titluri volatile. Dar dacă deputații aprobă maximum de 5% la SIF-uri, atunci specialiștii anticipează schimbări importante pe piața de capital din România.
Brokerii spun că piaţa s-ar revigora
Specialiştii de pe piaţa de capital consideră că există multe avantaje dacă va creşte pragul la SIF-uri. „Activul net unitar al SIF-urilor este mult mai mare decât cotaţia acţiunilor de pe piaţă. Această diferenţă mare este şi din cauza faptului că acţionarii nu prea se pot implica în luarea deciziilor la SIF-uri“, a spus George Popa, broker la Interdealer Capital Invest. Un alt avantaj ar fi acela că „modificarea pragului dă dreptul oricărui fond de investiţii să cumpere acţiuni la SIF-uri, pentru a se şi implica în deciziile societăţii, astfel încât să crească profiturile acţionarilor“, a adăugat brokerul George Popa. Odată ce vor putea deţine un procent mai mare din acţiunile SIF-urilor şi fondurile de pensii private care activează în România îşi pot creşte expunerea pe SIF-uri. „Piaţa ar avea o creştere, pentru că SIF-urile vor deveni mai atractive. În acelaşi timp ar avea de câştigat şi cuponarii, inclusiv cei care deţin acţiuni reziduale, pentru că vor fi stimulaţi să vândă la preţuri mai mari. Şi Bursa, pe ansamblu, ar avea de câştigat din creşterea pragului la SIF-uri, pentru că ar creşte volumele de tranzacţionare“, a spus Cristinel Popescu, director al Voltinvest. Numai SIF Oltenia are în evidenţe cinci milioane de cuponari. Popescu a mai spus că ieri, pe fondul tărăgănării luării deciziei în Camera Deputaţilor, cotaţiile SIF-urilor au început să scadă, din cauza incertitudinii. Însă, brokerii cred că neadoptarea deciziei de majorare a pragului ar determina o cădere accentuată a cotaţiilor acţiunilor SIF-urilor. De altfel, ieri, la închiderea zilei bursiere, indicele BET-FI (care cuprinde SIF-urile şi Fondul Proprietatea) scăzuse cu 3,22% faţă de ziua precedentă, din cauza zvonului că deputaţii s-ar putea să nu aibă timp zilele acestea să dezbată legea pieţei de capital.
Presiuni la nivel înalt
Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC) consideră că majorarea pragului la SIF-uri de la 1% la 5% ar reprezenta un pas important pentru dezvoltarea pieței de capital din România. „În nici o țară din Uniunea Europeană nu există prevederi legislative similare cu pragul SIF-urilor, iar majorarea acestui prag ar însemna un pas important spre normalitate. În plus, ar fi o dovadă de deschidere pe care legislativul din România o arată față de aplicarea principiilor de guvernanță corporativă și respectare a drepturilor acționarilor“, au precizat reprezentanții investitorilor de pe piața de capital, printr-un comunicat de presă transmis GdS la sfârșitul săptămânii trecute. AIPC își susține argumentele exemplificând că Fondul Proprietatea (FP) este perceput de către investitori în mod similar cu SIF-urile, iar inexistența unui prag de deținere a acțiunilor nu are nici o consecință negativă asupra FP.
Președintele SIF Oltenia: Cotațiile cresc în funcție de performanță
5% din acțiunile oricăruia dintre cele cinci SIF-uri din țară înseamnă milioane și milioane de acțiuni. Cine deține acest prag are un cuvânt de spus în AGA, dar se poate bucura și de o parte din profitul societăților de investiții financiare (dacă majoritatea decide acordarea de dividende), acestea fiind, de regulă, entități cu profituri uriașe. Întrebat ce se va întâmpla dacă va crește pragul deținerilor, președintele SIF Oltenia (SIF5), Tudor Ciurezu, a precizat: „Probabil că se va mișca prețul, pentru că este volatil. Dacă i-a reținut sau nu pragul acesta pe investitori rămâne de văzut… Nu știu dacă acest prag era inconvenientul pentru care nu vin investitorii străini la Bursa din România. Investitorii nu vin din alte cauze: performanțele economiei, instabilitatea fiscală. Cotația acțiunilor crește în funcție de performanțele societății, nu că vine un investitor sau altul. Mă abțin să fac alte comentarii referitoare la prag“. În legătură cu temerile unor specialiști de pe piața de capital că, dacă va crește pragul de la 1% la 5%, active importante din portofoliul SIF-urilor o să fie controlate de diverse grupuri de interese, președintele celui mai controversat SIF din țară a menționat că „este posibil și așa ceva, dată fiind istoria recentă a SIF Oltenia“. În ultima perioadă, unii dintre acţionarii SIF Oltenia au fost acuzaţi că acţionează concertat, deţinând, prin interpuşi, peste 1% din capitalul societăţii.
