5.3 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriJudecătorii pot desfiinţa contractele comerciale

Judecătorii pot desfiinţa contractele comerciale

După Noul Cod Civil, instanţele dobândesc atribuţia de a putea pronunţa hotărâri care vor completa, modifica, adapta sau desfiinţa contracte între persoane juridice

Contractele încheiate între persoane juridice după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil sunt supuse unui grad sporit de intervenţionism din partea instanţelor, aceasta fiind una dintre cele mai importante modificări, cu un impact major asupra mediului de afaceri.
„Contractele încheiate după 1 octombrie 2011 sunt expuse la un grad sporit de intervenţionism din partea instanţelor. Acestea dobândesc atribuţia de a putea pronunţa hotărâri care vor completa, modifica, adapta sau desfiinţa contracte în situaţii care sub imperiul vechii legislaţii erau rezervate domeniului exclusiv al voinţei părţilor contractante“, a declarat Cornel Popa, avocat asociat al firmei de avocatură „Ţucă, Zbârcea & Asociaţii“.
Pe de altă parte, Cornel Popa a precizat că Noul Cod Civil conţine o reglementare care este în general mai protectivă pentru „partea mai slabă din punct de vedere economic, optică ce se manifestă prin diverse prevederi, cum sunt, spre exemplu, cele legate de impreviziune (care va permite adaptarea contractului în cazul în care executarea prestaţiilor contractuale devine, după semnarea contractului, excesiv de dificilă din punct de vedere economic pentru una dintre părţi) sau cele privitoare la leziune, ca viciu de consimţământ (care permit anularea sau, după caz, modificarea contractului, în cazul în care între prestaţiile părţilor unui contract există o disproporţie de valoare considerabilă)“.
„Este esenţial pentru toţi operatorii economici să revizuiască formularele de contracte redactate şi utilizate înainte de data de 1 octombrie 2011, pentru a le adapta noii legislaţii. Contractele adaptate Noului Cod Civil vor fi în general mai laborioase şi mai sofisticate decât înainte. Utilizarea vechilor contracte într-o formă nemodificată generează un risc sporit de litigii şi de interpretări surprinzătoare din partea celeilalte părţi şi a instanţei de judecată“, a mai spus Popa.

Drepturi noi şi pentru clienţii băncilor

Teoria impreviziunii introdusă în Noul Cod Civil aduce câteva beneficii suplimentare împrumutaţilor, debitorul putând cere instanţei suspendarea contractului timp de 2-3 ani, recalcularea ratelor şi acordarea unui termen de graţie, astfel încât contractul să poată fi executat.
Clienţii trebuie însă să meargă la bancă pentru a accepta în scris anumite clauze, printre care limitarea răspunderii, dreptul de a denunţa unilateral contractul, de a suspenda executarea obligaţiilor sau reînnoirea tacită a contractului.
Clauza de limitare a răspunderii este acea clauză contractuală prin care părţile stabilesc o limită maximă a despăgubirilor la plata cărora poate fi obligat clientul băncii pentru neexecutarea prestaţiilor la care s-a îndatorat.
În ceea ce priveşte denunţarea unilaterală a contractului, Noul Cod Civil stabileşte că, în lipsa unei clauze contrare, banca nu poate să denunţe contractul înainte de împlinirea termenului decât pentru motive temeinice, dacă acestea privesc persoana împrumutată.

Instituţia leziunii are aplicabilitate generală

Potrivit Noului Cod Civil, instituţia leziunii nu mai este specifică protecţiei patrimoniale a minorilor, ci are aplicabilitate generală. Astfel, orice disproporţie considerabilă dintre prestaţiile la care s-au angajat părţile (art. 1221, alin. 1) va putea conduce, la cererea părţii lezate, la anularea contractului pentru leziune. Leziunea poate fi calificată (care este mai mare de jumătate din valoarea pe care o avea obligaţia asumată de lezat la data contractării) sau simplă (mai mică decât jumătate din valoarea asumată iniţial).
Anularea contractului, ca excepţie, pentru leziune nu poate fi cerută decât dacă leziunea depăşeşte jumătate din valoarea contraprestaţiei în rest operează reducţia contraprestaţiei.
În ceea ce priveşte sancţiunea leziunii, aceasta priveşte anularea obligaţiei, dacă leziunea depăşeşte jumătate din prestaţia promisă la data încheierii contractului de partea lezată (instanţa poate menţine contractul anulabil pentru leziune calificată, dacă cealaltă parte îşi diminuează pretenţiile) sau micşorarea obligaţiei, pentru o leziune mai mică decât jumătate (dacă lezatul este minor, acesta poate cere nulitatea indiferent de valoarea nulităţii).

Fiducia – operaţiunea juridică prin care se transferă drepturi patrimoniale

O nouă instituţie introdusă de Noul Cod Civil care a intrat în vigoare din 1 octombrie este fiducia – operaţiunea juridică prin care se transferă drepturile patrimoniale. Fiducia este stabilită expres prin lege sau prin contract încheiat în formă autentică.
Părţile contractului de fiducie sunt: constituitor – poate fi orice persoană fizică sau juridică; fiduciar – numai instituţiile de credit, societăţile de investiţii şi de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de asigurare şi de reasigurare, notarii publici, avocaţii,  beneficiarul fiduciei putând fi constituitorul, fiduciarul sau o terţă persoană.
Concret, în privinţa fiduciarului, legiuitorul a impus limitări cu privire la calitatea de fiduciar, cu scopul de a evita operaţiunile de spălare de bani şi evaziunea fiscală.
Limitarea sferei persoanelor care pot avea calitatea de fiduciar la anumite categorii de persoane diminuează acest risc, întrucât persoanele menţionate în text sunt supuse unui control riguros din partea unor autorităţi specializate, cum sunt, de exemplu, Banca Naţională, CNVM şi CSA.
Contractul de fiducie, sub sancţiunea nulităţii, trebuie să cuprindă: drepturile reale, drepturile de creanţă, garanţiile şi orice alte drepturi patrimoniale transferate; durata transferului, care nu poate depăşi 33 de ani începând de la data încheierii sale; identitatea constituitorului sau a constituitorilor; identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor; identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puţin regulile care permit determinarea acestora; scopul fiduciei şi întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului/fiduciarilor; condiţiile în care fiduciarul dă socoteală constitutorului cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sale; intervalele de timp la care fiduciarul dă socoteală beneficiarului şi reprezentantului constituitorului.
Fiducia este opozabilă terţilor de la data menţionării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Printre elementele de noutate pe care le aduce Noul Cod Civil se numără transformarea comerciantului în profesionist, separaţia de patrimonii (fiducia), administrarea bunurilor altuia, modificările aduse în materia garanţiilor (ipoteca legală, ipoteca mobiliară, dreptul de retenţie), modificările aduse în materia dobândirii bunurilor imobile.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS