Băncile franceze au atins parametri de fragilitate comparabili cu cei pe care banca americană Lehman Brothers îi avea înainte de prăbuşire.
Acţiunile băncilor franceze au fost ţinta vânzărilor agresive în cursul turbulenţelor financiare de săptămâna trecută, iar explicaţia căutată atunci a fost cea a unei posibile coborâri a rating-ului de ţară al Franţei. Totuşi, ieşirea masivă a capitalului de pe titlurile instituţiilor de credit din Hexagon pare a se fi realizat mai degrabă în baza unor date fundamentale care arată o deteriorare a bilanţurilor companiilor financiare. Băncile franceze operează cu un leverage comparabil cu cel avut de Lehman Brothers în momentul colapsului, scrie portalul chevallier.biz.
Pentru a se pune pe picioare, acestea ar trebui să atragă sute de miliarde de euro de pe piaţa de capital, consideră Jean-Pierre Chevallier, fondatorul şi administratorul website-ului. Numai Société Générale ar avea nevoie de 84 de miliarde de euro pentru a se încadra în parametri de solvabilitate decenţi. Potrivit ultimelor raportări ale băncii, aceasta are credite acordate şi datorii de 1.135 de miliarde de euro, în condiţiile în care capitalul propriu este de numai 22,53 miliarde de euro. Société Générale operează aşadar cu un leverage de 50,4, mult mai ridicat decât cel al Lehman Brothers. Ultimul bilanţ anual al băncii americane dinaintea colapsului indica un leverage de 30,7, rezultat din active de 691 de miliarde USD raportate la doar 22 de miliarde USD equity.
Société Générale s-a aflat în epicentrul cutremurului financiar de la începutul lui august, pierzând masiv la capitalizarea bursieră. Numai în ziua de miercuri, acţiunile băncii au scăzut cu 14,72%, la 22,18 euro/acţiune, de la 26,01 euro/acţiune, însă intraday au consemnat şi un minim de 20,16 euro/acţiune, cu 22,49% mai coborât decât ultima valoare de tranzacţionare a şedinţei precedente. Acest nivel a fost atins în condiţiile în care Reuters a difuzat o ştire potrivit căreia bănci asiatice ar fi tăiat liniile de credit către băncile franceze, luând în calcul riscul de contraparte. Tonul a fost dat de câteva bănci chineze, pentru ca apoi o bancă din Singapore să procedeze la fel, preferând analiza de la caz la caz a solicitărilor venite dinspre instituţiile de credit franceze. Pierderile la nivelul capitalizărilor bursiere au pus în gardă băncile care nu şi-au redus expunerile, însă au evitat să ia poziţii noi.
Société Générale a avut un ricoşeu sub media pieţei şi în actuala revenire, iar ieri acţiunile companiei s-au tranzacţionat în cea mai mare parte a şedinţei Bursei de la Paris în jurul nivelurilor de 24 euro/acţiune şi 24,5 euro/acţiune. Recuperarea, deşi greoaie, s-a datorat în mare parte şi interzicerii vânzărilor în lipsă de către autoritatea de reglementare a pieţei de capital franceze. Société Générale a fost, alături de BNP Paribas, Natixis şi Credit Agricole, pe lista celor 11 companii pentru care short-selling-ul a fost oprit.
BNP Paribas, o bancă având active cât PIB-ul Franţei
Chevallier.biz indică grupul de bănci populare BPCE ca altă entitate expusă riscurilor, operând cu un leverage de 22i. Capitalurile proprii ale companiei sunt de numai 46,65 miliarde de euro, în timp ce datoria către clientelă urcă la 408,45 miliarde de euro, 235,31 miliarde de euro sunt plasamentele pe trading book, iar finanţările atrase de la alte bănci sunt de 94,92 miliarde de euro.
BNP Paribas, cu un capital propriu de 68,21 miliarde de euro, a raportat un volum al activelor de 1.857,86 miliarde de euro, apropiat de produsul intern brut al Franţei, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Chevallier a calculat că banca ar trebui să atragă de pe piaţa de capital de 108 miliarde de euro pentru a corecta un leverage care în prezent este de 27,2 ori, nu departe de nivelurile atinse de Lehman Brothers.
Băncile franceze se află, aşadar, într-o poziţie fragilă în care operează la limita riscului, după ce deja instituţiile de credit importante din Irlanda, Portugalia, Grecia şi Cipru se menţin în viaţă doar datorită finanţării de la Banca Centrală Europeană. Aceasta încearcă să suplinească retragerea capitalului privat. Numai în luna iunie persoanele fizice şi companiile au retras depozite în valoare de 3,8 miliarde de euro din băncile greceşti, din ianuarie 2010 până în prezent sumele plasate de privaţi în instituţiile de credit elene coborând cu 20%, scrie publicaţia on line Zero Hedge, care preia informaţii furnizate de banca centrală din Grecia. În Irlanda, sistemul bancar a pierdut, de asemenea, 28,2% dintre deponenţii nerezidenţi în zona euro, în condiţiile unei deteriorări substanţiale a indicatorilor de solvabilitate.
