Mai mult de jumătate din populaţia bancarizată nu a efectuat nici o comparaţie între oferte înainte de a achiziţiona un produs financiar bancar, în timp ce doar 41% dintre respondenţi au declarat că au citit contractul în întregime, potrivit unui studiu comandat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB)
Opt din zece utilizatori de produse bancare citesc cel puţin parţial contractul, iar dintre aceştia 80% declară că nu au găsit decât puţine neclarităţi sau deloc în acest document, arată studiul „Nivelul de educaţie financiară al românilor“, realizat de GfK România. „Este recomandabil ca utilizatorii de produse şi servicii bancare – clienţii băncilor – să citească în întregime contractul înainte de semnare şi să solicite lămuriri suplimentare, acolo unde se impun, în scopul clarificării termenilor, a impactului sau riscurilor pe care le presupune asumarea prevederilor înscrise în contracte“, a declarat preşedintele Consiliului Director al ARB, Radu Graţian Gheţea.
57% din populaţia bancarizată nu a efectuat nici o comparaţie înainte de a achiziţiona un produs financiar bancar, 8% din respondenţi au efectuat comparaţii cu încă o ofertă, restul efectuând comparaţii cu mai multe oferte de produse ale băncilor.
Chiar şi în situaţia contractării de credite, studiul arată că aproape jumătate din utilizatori nu au comparat nici măcar două oferte. Cu toate acestea, persoanele care au achiziţionat credite sunt mult mai înclinate decât restul să compare mai multe oferte.
Produsele bancare cele mai utilizate şi/sau dorite de populaţie sunt cardurile de debit, creditele, conturile curente şi formele de economisire.
La nivelul întregii populaţii, produsele bancare sunt destul de puţin cunoscute. Cele mai cunoscute sunt cardul de debit şi creditul bancar, dar chiar şi cu acestea sunt familiarizaţi doar aproximativ patru din zece români, potrivit studiului.
Doar 52% din utilizatorii de carduri de debit şi 71% din utilizatorii de carduri de credit folosesc aceste produse pentru plăţi la comercianţi. Acest comportament este puternic influenţat de mărimea localităţii de reşedinţă: cu cât localitatea este mai mare, cu atât sunt mai mulţi cei care plătesc la comercianţi cu cardul, de la patru din zece posesori de carduri de debit din mediul rural, până la opt din zece din Bucureşti.
O altă concluzie a studiului este că şi numărul comercianţilor care acceptă plăţi cu cardul este mai mare în localităţile cu un grad de urbanizare mai ridicat, ceea ce arată că o barieră în adoptarea acestui comportament este gradul de acceptare a cardurilor.
Jumătate dintre respondenţi consideră că şcoala ar trebui să se ocupe de educaţia financiară a populaţiei, această instituţie fiind urmată de mass-media şi bănci în topul percepţiilor populaţiei privind responsabilitatea instituţiilor cu privire la educarea financiar-bancară.
Potrivit ARB, studiul s-a realizat la nivel naţional pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din rândul populaţiei adulte, populaţia bancarizată reprezentând 56%. Perioada de culegere a datelor a fost
8 – 23 iunie 2011.
