Protestele declanşate de angajaţii Ministerului de Finanţe, nemulţumiţi de suspendarea stimulentelor financiare, ascund o realitate tipic românească. Majoritatea controalelor statului au ajuns să se încheie cu amenzi nu neapărat pentru ca statul să încaseze mai mulţi bani, ci pentru ca angajaţii MF să aibă acces la salarii duble sau chiar triple.
Această problemă oamenii de afaceri o sesizează de ani de zile: „Poţi să fii tu cel mai corect din lume, să respecţi toate legile, că inspectorul îţi va spune în faţă. N-am ce face, trebuie să vă dau amendă“, declara, recent, pentru DailyBusiness.ro, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
Adrian Porumboiu, preşedintele grupului Racova, reclama, la rândul său, faptul că angajaţii statului s-au specializat în cautarea nodului în papură.
„Este corect să fim trataţi şi respectaţi şi nu să ni se caute nod în papură“, a spus Porumboiu, făcând referire la un caz mediatizat local, când doi comisari ai Gărzii Financiare au depistat că la un magazin al firmei casiera nu bătuse în casă produse în valoare de 300 de lei, din cauză că era aglomeraţie.
„Mi s-a părut şi rămâne o situaţie derizorie“, a spus preşedintele grupului Racova.
De ce se întâmplă toate acestea? Pentru simplul motiv că inspectorii statului au plan de amenzi.
261 de milioane de euro, stimulente în 2009
Amănunt trecut negru pe alb în strategia Finanţelor Publice pentru perioada 2010-2013, care prevede că inspectorii din ANAF şi Garda Financiară au normă de controale – 23 de firme şi 41 de persoane fizice în acest an. Numărul de controale trebuie să crească de la an la an, pentru a se ajunge, în 2013, la 26 de firme şi 44 de persoane fizice de fiecare inspector.
Potrivit statisticilor ANAF, 80% dintre controale se încheie cu amenzi. Ce se întâmplă cu banii? Majoritatea merg la stat, însă 15% sunt opriţi la nivelul fiecărei instituţii abilitate să dea amenzi în aşa-numitul fond de stimulente. Aceasta este sursa din care angajaţii îşi dublează sau triplează salariile în fiecare lună.
Potrivit datelor oficiale, instituţiile publice au acordat anul trecut stimulente financiare angajaţilor proprii de 1,1 miliarde de lei (261 de milioane de euro).
Angajaţii Ministerului Finanţelor au încasat 890,7 milioane de lei (212 milioane de euro), iar cei ai Ministerului Muncii – 213,2 milioane de lei (50,7 milioane de euro).
În acest an, acordarea stimulentelor a continuat, deşi guvernul s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene că o să le elimine încă din luna martie.
Vinovaţi au fost găsiţi miniştrii Vlădescu şi Şeitan, care s-au văzut remaniaţi pentru că n-au avut tupeul să rupă pisica în două, aşa cum se exprima plastic preşedintele Traian Băsescu.
„Mi-a fost foarte greu să accept că s-au acordat stimulente salariale, de parcă statul reuşise să încaseze toate veniturile şi evaziunea fiscală este ţinută sub control“, a spus Băsescu, pe 3 septembrie, în discursul susţinut cu ocazia numirii noilor miniştri.
Noul ministru de finanţe, Gheorghe Ialomiţeanu, a fost însărcinat astfel să taie în carne vie. Stimulentele, care reprezintă în medie 60% din salariile angajaţilor (potrivit estimărilor fostului ministru, Sebastian Vlădescu), au fost tăiate. Şi, iată, au urmat protestele.
Stimulaţi să îşi facă meseria
Potrivit reglementărilor legale, stimulentele ar trebui să reflecte performanţele profesionale ale fiecărui angajat. În fapt, însă, au fost acordate tuturor angajaţilor, de la inspectorul fiscal la femeia de serviciu.
Interesant este faptul că fondul de stimulente a crescut de aproape zece ori faţă de nivelul de acum patru ani. În plus, fondul de stimulente nu figurează la capitolul de cheltuieli cu personalul din bugetul Ministerului de Finanţe.
Potrivit statisticilor MF, angajaţii ministerului au primit anul trecut cel puţin încă un salariu pe lună. Câştigul mediu brut real a crescut de la 2.037 lunar la 4.343 de lei.
Una dintre primele decizii luate de noul ministru de finanţe, Gheorghe Ialomiţeanu, a fost să oprească acordarea stimulentelor. Ialomiţeanu a spus că sporurile şi stimulentele trebuie eliminate pentru a nu crea avantaje unor funcţionari în defavoarea altora, mai ales într-o perioadă de criză, deşi este adeptul unor modalităţi de cointeresare pentru angajaţii din MFP, care au cele mai mici salarii din sistemul bugetar.
Şpaga, un fenomen
„Tăierea stimulentelor va duce la creşterea fenomenului şpăgii în rândul organelor fiscale. Angajaţii Finanţelor primesc aceşti bani tocmai pentru a rezista tentaţiei de a primi atenţii de la cei verificaţi“, a spus Sebastian Oprescu, lider sindical
