Fenomen îngrijorător pentru învăţământul românesc, ce ar trebui să dea de gândit mai-marilor acestei ţări. Majoritatea liceenilor olimpici doljeni aleg să plece la studii universitare în instituţii academice puternice din Europa sau din Statele Unite.
Tot mai mulţi elevi de elită doljeni aplică la universităţi de prestigiu din străinătate. Speriaţi de gândul că nu pot face o carieră în România şi că vor ajunge şomeri cu diplome în buzunar, tot mai mulţi elevi de elită din CN „Fraţii Buzeşti“ iau serios în calcul posibilitatea de a studia la un colegiu sau la o facultate din Anglia, Danemarca, Grecia, Franţa, Olanda, Scoţia, Ţara Galilor, Elveţia, Bulgaria, Spania, Italia, Rusia, China sau SUA. A devenit deja o tradiţie ca mulţi dintre absolvenţii CN „Fraţii Buzeşti“ din Craiova, premianţi la olimpiadele naţionale şi internaţionale, să se fi făcut remarcaţi în instituţii academice puternice din Europa sau din Statele Unite ale Americii (SUA), fie că este vorba de Oxford, Stanford, Princeton sau Pennsylvania…
Media la examenul de bacalaureat trebuie să fie mai mare de 8, iar candidaţii să deţină cunoştinţe temeinice de limba engleză. Mapa cu performanţele elevilor noştri poate convinge orice universitate din lume să îi accepte, să le ofere burse şi perspective avantajoase de angajare, ceea ce în ţară nu se întâmplă. Cătălin Amza este elev în clasa a XII-a, olimpic la matematică şi informatică. Şi-a creionat foarte precis paşii pe care îi are de urmat imediat după momentul absolvirii: „Am aplicat deja pentru mai multe universităţi din Europa, însă aş prefera un centru academic din Franţa. Am muncit mult pe toată perioada liceului, am încercat permanent ca nivelul meu de pregătire să crească. Este un an greu, am examene în faţă, trebuie să mă pregătesc foarte serios. Am fost nevoit să autentific toate diplomele obţinute de-a lungul anilor, am cerut dascălilor mei aprecieri pentru a le trimite universităţilor străine. Dacă nu aş opta pentru o universitate străină, cred că aş alege Facultatea de Informatică din Bucureşti. Şansele mele însă sunt mult mai mari în străinătate“.
Cercetare pe o specializare care nu există în oferta universităţilor româneşti
Şi Marius-Andrei Vrăji-toarea, elev în clasa a XII-a la CN „Fraţii Buzeşti“, este în topul olimpicilor cu performanţe deosebite: a obţinut premiul I la fizică şi premiul I la astronomie. A ales Anglia pentru studii universitare, deoarece specializarea pe care vrea să o urmeze nu există încă în ţară. „Nanotehnologia reprezintă orice tehnologie al cărei rezultat finit e de ordin nanometric: particule fine, sinteză chimică, microlitografie avansată. Într-un sens restrâns, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie ce se bazează pe abilitatea de a construi structuri complexe, respectând specificaţii la nivel atomic folosindu-se de sinteza mecanică. Structurile nanometrice nu numai că sunt foarte mici, ajungându-se chiar până la scara atomică, dar ele posedă unele proprietăţi total deosebite şi neaşteptate, în comparaţie cu aceeaşi substanţă luată la nivel macroscopic. Pe această specializare vreau să fac cercetare“. Provine dintr-o familie cu venituri modeste, însă ştie că după primul an de studii în Anglia, poate obţine o bursă. S-a interesat despre şansele pe care universităţile străine le oferă tinerilor români. A aflat astfel că are posibilitatea să ceară un împrumut guvernului străin pentru a-şi finanţa taxele de şcolarizare. „Condiţiile pe care le impune studentului acest împrumut sunt acelea de a păstra un standard academic înalt pe parcursul studiilor şi de a începe să rambursezi împrumutul în mod eşalonat din momentul în care vei absolvi şi vei câştiga cel puţin 15.000 de lire sterline pe an. În plus, oricărui student i se oferă posibilitatea de a lucra part-time (maximum 20 ore/săptămână) cu un salariu minim de cinci lire sterline/oră“, a adăugat Marius-Andrei Vrăjitoarea. A avut şi are emoţii. Pentru a-i convinge pe străini să îl accepte în universitatea lor a trebuit să structureze într-un eseu, de două file, o caracterizare generală despre aptitudinile pe care le are, activitatea depusă în toţi aceşti ani de şcolarizare în România. Nu a avut posibilitatea să îi uimească pe profesorii universitari străini cu performanţele obţinute la olimpiade, ar fi avut nevoie de mult mai multe file…
Este optimist atunci când vorbeşte despre viitorul lui, se vede lucrând într-un institut de cercetare din SUA sau Londra. Alături de Marius-Andrei Vrăjitoarea, pentru universitatea din Anglia au aplicat alţi şase colegi de liceu…
Şi Roxana Olteanu se numără printre elevii extraordinari ai CN „Fraţii Buzeşti“. Nu a ales însă o universitate străină, preferă să studieze în ţară. Este olimpică atât la istorie, cât şi la religie şi va reprezenta Doljul la olimpiadele naţionale.
Alte oferte tentante pentru tinerii români
Cele mai atractive oferte adresate proaspeţilor absolvenţi de liceu vin din Danemarca, unde şcolarizarea este gratuită, studiile fiind finanţate de guvernul danez. Acesta suportă un cost de aproximativ 10.000 de euro pentru fiecare an de studii universitare, pe toată durata studiilor. Această politică se aplică tuturor cetăţenilor UE, care trebuie să treacă prin acelaşi sistem de admitere ca şi studenţii danezi. Absolvenţii nu au nici o obligaţie faţă de guvernul danez pentru această facilitate. Cei mai mulţi studenţi se întreţin singuri, lucrând part-time (maximum 15 ore/săptămână) cu un salariu minim de 13 euro/oră. Având posibilitatea de a câştiga circa 700-900 euro/lună şi având cheltuieli de circa 600-700 euro/lună, un tânăr român care studiază în Danemarca nu trebuie să suporte nici un cost suplimentar faţă de varianta studiilor la Bucureşti, Timişoara, Cluj sau Iaşi. Condiţii de finanţare avantajoase sunt oferite şi de Franţa şi Germania. Studenţii aplicanţi în Franţa şi Germania au acces la nenumărate posibilităţi de bursă, fie prin intermediul agenţiilor guvernamentale (CampusFrance şi DAAD), fie prin intermediul programelor comunitare sau programelor de burse derulate direct de instituţiile de învăţământ.
Rămâne de văzut câţi dintre aceşti tineri de excepţie ai Doljului, care urmează studii universitare şi postuniversitare în străinătate, se mai întorc în ţară. Până în prezent, nici Ministerul Educaţiei şi nici Institutul Naţional de Statistică nu pot oferi informaţii precise, nu există o bază de date centralizată cu privire la numărul celor care pleacă să studieze în afară şi al celor care aleg să se întoarcă.
