Academicieni, cercetători, asigurători interni şi internaţionali, producători, oficiali ai Băncii Mondiale şi ai ministerului de resort au dezbătut problema agriculturii româneşti, în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor catastrofale, pricinuite de schimbările climatice.
Seceta şi inundaţiile distrug anual în România mii de hectare cultivate, astfel că hrana asigurată din surse interne se diminuează. Prognozele experţilor arată că an de an schimbările climatice vor fi din ce în ce mai drastice. Ce este de făcut? Sub această egidă s-a desfăşurat, pe 14 octombrie, la Bucureşti, Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale în Agricultură, ajuns la ediţia a V-a. Organizatorii evenimentului, Media Xprimm, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Banca Mondială, şi-au propus să găsească soluţii pentru gestionarea fenomenelor catastrofale din agricultura românească. Pentru prima dată, la un astfel de eveniment, oficialii statului român, cei ai Băncii Mondiale şi producătorii agricoli au spus lucrurilor pe nume şi au dezvăluit, fără ocolişuri, starea reală a agriculturii româneşti şi impasul uriaş în care ne aflăm în acest sector important al economiei. Cei aproape 200 de participanţi, fermieri, directori ai Direcţiilor Agricole din ţară, cercetători în agricultură, academicieni, profesori şi lectori străini specializaţi pe agricultura ţărilor din estul Europei, firme de asigurare din agricultură, reasigurători din străinătate, staff-ul pentru România al Băncii Mondiale, parlamentari şi membri ai Ministerului Agriculturii, au pus cap la cap datele din agricultura românească şi au propus soluţii de gestionare a crizelor.
Seceta şi inundaţiile, marile încercări
Intensificarea crizelor din agricultură, pricinuite de schimbările climatice tot mai frecvente în România (în principal, seceta execesivă, inundaţii pe arii extinse, vijelii puternice), reprezintă principala cauză a pagubelor din agricultura românească. Lipsa investiţiilor în acest domeniu, sprijinul nesigur din partea statului pentru agricultori, refuzul firmelor de asigurări de a asigura aceste riscuri catastrofale ca seceta şi inundaţiile au condus la un impas major în agricultură, pe care oficialii Băncii Mondiale
l-au remarcat ca pe un pericol pentru hrana internă în anii care vor urma. Country Managerul Băncii Mondiale pentru România, Benoit Blarel – doctor în economie agrară – a menţionat că forumul destinat riscurilor catastrofale este deosebit de important din două considerente. Pe de o parte, impactul schimbărilor climatice asupra fermierilor este unul major, iar pe de altă parte, Comunitatea Europeană va extinde sprijinul pentru agricultură doar în condiţiile în care România se pregăteşte pe partea de asigurări de profil. „Agricultura României depinde foarte mult de climă (…) Există trei feluri de riscuri în România: cele obişnuite regionale, cele de preţuri şi riscurile de producţie. România este în continuare foarte expusă la riscurile de preţuri, precum şi la cele de producţie. Seceta şi inundaţiile din ultimii ani au influenţat foarte mult producţia agricolă. De aceea, trebuie adoptate strategii pentru riscurile catastrofale şi să existe programe de asistenţă în caz de risc, precum şi asigurări în agricultură“, a precizat Blarel.
Schimbarea guvernelor, o problemă
Oficialii străini participanţi la forum au avut o părere aproape unanimă în ceea ce priveşte faptul că instabilitatea politică întârzie deciziile importante legate de agricultură. „Începem discuţiile cu un guvern şi când suntem aproape să ajungem la un numitor comun, acesta se schimbă. Când vine alt guvern trebuie să o luăm de la capăt, să explicăm pericolul care este în agricultură“, a spus un participant la dezbateri. De altfel, în 2002-2004, Banca Mondială a efectuat un studiu în Europa estică pentru un program de gestionare prin asigurări diferenţiate, ca măsură de protecţie în caz de crize în agricultură, dar România nu a fost interesată, iar banii Băncii Mondiale au ajuns în Ucraina.
Soluţii pe termen lung
Somităţile în agricultură spun că şansa agriculturii româneşti constă în adoptarea unor măsuri complexe, pe mai multe paliere: asigurarea culturilor în caz de riscuri extreme sau chiar înfiinţarea de fonduri speciale pentru calamităţi la care să participe toţi „jucătorii principali“ (guvern, firme de asigurări, producători agricoli), prin parteneriat public-privat. Alte soluţii ar fi acordarea de sprijin guvernamental sub formă de subvenţii, unificarea suprafeţelor agricole în exploataţii mai mari şi atragerea fondurilor comunitare.
Rămânem fără apă
Încălzirea globală şi fenomenele extreme (seceta şi inundaţiile) afectează de ani buni România. Acestea conduc la reducerea suprafeţei arabile, la migraţia populaţiei, dar mai ales la reducerea rezervelor de apă dulce, a spus preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Cristian Hera: „Apa va deveni cheia de boltă a dezvoltării noastre. În 2007, România a avut disponibili 7.000 de metri cubi de apă dulce pe cap de locuitor, dar în 2025 vor mai fi doar 5.125 de metri cubi. În condiţiile în care agricultura foloseşte 65% din apa disponibilă, vom avea mari probleme“.
Seceta pândeşte în fiecare an
Agricultura depinde de prognoza meteo, adică fermierii stau cu ochii pe cer, doar-doar va ploua. Specialiştii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au efectuat un studiu pe ultimii 100 de ani la nivel naţional, privind schimbările climatice. Dacă în trecut existau doi-trei ani de secetă sau inundaţii la fiecare deceniu, „din 2003 încoace fiecare an a fost fie de secetă extremă, fie de inundaţii, astfel că nu mai avem cu ce să comparăm în trecut, dar putem şti sigur că, de acum înainte, în fiecare an ne paşte unul dintre aceste riscuri catastrofale. Nu există an fără acestea în agricultură“, a spus directorul ANM, Ion Sandu.
Companiile refuză să asigure seceta
şi inundaţiile
Producătorii agricoli s-au plâns că nici o firmă de asigurări din România nu preia riscurile catastrofale din agricultură, în sensul că refuză să asigure seceta şi inundaţiile. În acelaşi timp, companiile de asigurări motivează că seceta este un risc sigur, care se produce anual în România, şi asigurătorii nu au forţa financiară să preia asemenea riscuri. Nici cei din Europa nu asigură culturile româneşti pentru secetă. „Cele mai multe societăţi de asigurare din Europa nu preia riscurile catastrofale precum cele din România pentru că e un risc sigur “, a spus preşedintele FATA Asigurări, Costel Eremia. În acelaşi timp, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Marian Rădulescu – consilier al ministrului de resort – a precizat că producătorii agricoli se feresc să încheie asigurări standard, pentru că „nu se merită“: „Companiile asigură doar riscurile standard, în caz de incendiu, de cutremur şi altele banale. Niciodată nu m-aş asigura la criteriile standard pentru că nu obţin nimic, nu mi se produce acel risc“.
„L-am înşelat pe agricultor“
Toate statele lumii acordă subvenţii pentru agricultură, fie direct către producători, fie indirect, prin subvenţionarea primelor de asigurare, au precizat „forumiştii“. În România, nu există coerenţă: ba sunt subvenţii, ba nu se mai dau, bulversând agricultorul şi înrăutăţind situaţia din agricultură. Acest lucru a fost recunoscut public pentru prima dată de un funcţionar cu rang înalt în Ministerul Agriculturii. „Am ajuns în situaţia aceasta pentru că întotdeauna l-am înşelat pe agricultor! Tot timpul ne-am făcut că îi dăm subvenţii de la stat“, a spus Marian Rădulescu.
