Renumite mărci de produse „născute“ în Oltenia au cunoscut succesul regional sau naţional. Berea Golden Brau, biscuiţii Salatini, pâinea Vel Pitar, cozonacii Boromir şi prefabricatele Elpreco sunt numai câteva dintre ele. Unele branduri de top au cunoscut involuţii în ultimii ani.
Reluăm seria brandurilor de succes din Oltenia, după ce zilele trecute am prezentat evoluţia mărcilor Bunica, Wiesana, Top Gel, Olpo, Tomi. Astăzi, detaliem evoluţia altor mărci renumite din zona Olteniei, mai exact din Dolj şi Vâlcea, care au căpătat notorietate pe plan naţional sau doar pe regiune: berea Golden Brau, biscuiţii Salatini produşi de Pan Group, pâinea Vel Pitar, cozonacul Boromir şi chiar prefabricatele Elpreco. Dacă unele dintre aceste produse sunt încă pe val, piaţa a demonstrat că altele pot fi decăzute din top oricând. Succesul depinde de mulţi factori: de politicile manageriale, de marketing, de satisfacerea consumatorului, de calitatea produsului, dar, mai ales, de preţurile practicate.
Golden Brau, berea olteanului
Marca Golden Brau, produsă iniţial numai la Craiova, are acum distribuţie naţională şi medalii de calitate. Pe o piaţă de profil concurenţială, producţia de bere Golden de la Craiova rămâne o necunoscută publicului larg, la solicitarea producătorului actual. Fabrica de bere are o istorie lungă în Bănie. Construită în 1969, unitatea de producţie a fost preluată în 1997 de grupul de investiţii Baden Badener Auktiongesellschaft (BBAG). Câţiva ani mai târziu, în 2003, grupul Heineken a preluat BBAG şi a devenit astfel producătorul mărcii Golden Brau. În prezent, la Craiova se produc şi îmbuteliează, pe lângă Golden, mai multe mărci de bere. Iar marca despre care vorbim se mai produce şi în alte unităţi din ţară, din raţiuni comerciale. Producţia de Golden Brau a fost lansată la Craiova în anul 1998 şi, la scurt timp, produsul exista în orice magazin din oraş, apoi din judeţ şi din 2000, în majoritatea zonelor ţării. Extinderea puternică a altor mărci de bere pe piaţa regională a diminuat uşor cota de piaţă a brandului. În schimb, calitatea este apreciată chiar şi la competiţii. În primăvara acestui an, berea Golden Brau a obţinut medalia de aur pentru calitate, la competiţia internaţională Monde Selection, organizată în Belgia. „Pentru Golden Brau, este a patra medalie de aur pentru calitate primită din 2003 până în prezent“, a declarat, pentru GdS, preşedintele companiei Heineken România, Edwin Botterman.
Biscuiţii Salatini, exportaţi în Canada
Fabrica Pan Group din Craiova produce biscuiţii săraţi Salatini pe care îi putem găsi peste tot în ţară, dar şi peste graniţă. Salatini se exportă în Austria, Grecia, Croaţia, Slovacia, Bulgaria şi chiar trec oceanul, până în Canada. „Matriţa biscuiţilor este marcă industrială înregistrată“, anunţă conducerea companiei. Se produc în două linii de producţie, cu foc continuu (şi la propriu, şi la figurat). Pe poarta fabricii din Craiova ies lunar 25 de tone de biscuiţi Salatini, iar la nivel naţional, acest produs se fabrică în cantitate de 350 de tone pe lună. Producţia a început în 1998, dar în perioada 2000-2003 a apărut şi concurenţa demnă de luat în seamă. Salatini a rezistat, deşi este concurat puternic de alte mărci de biscuiţi din gama „crackers“, de dată mai recentă pe piaţa românească. Reprezentanţii companiei spun că produsul este încă lider: „Pe o piaţă în continuă creştere şi cu o concurenţă care s-a accentuat de la an la an, compania şi-a impus şi păstrat poziţia de leader, brandul Salatini fiind utilizat de către consumatori ca un termen generic pentru toţi biscuiţii săraţi“.
Alt brand, de data aceasta dezvoltat doar pe piaţa locală, este pâinea Pan Group. Fabricile din Craiova au fost modernizate intens. Numai de la începutul anului şi până acum, investiţiile au atins două milioane de euro (cuptoare moderne şi autovehicule de distribuţie a pâinii). Pâinea se produce la Craiova pe timpul nopţii, pentru ca dimineaţa, la prima oră, consumatorul să o găsească atât în reţeaua de magazine proprii a Pan Group, cât şi în alte unităţi comerciale. Deşi, în urmă cu câţiva ani, pâinea Pan Group aproape deţinea monopolul vânzărilor pe Craiova, în prezent cota de piaţă a scăzut la 44%. Cu toate acestea, Pan Group rămâne un jucător important în economia Craiovei, cu impact deosebit. În urmă cu trei ani, în ajunul Crăciunului, muncitorii de la Pan Group au avut liber, iar fabrica nu a lucrat. Efectul a fost dezastruos: Craiova a rămas fără pâine de sărbători, iar concurenţa a vândut şi cele mai greu vandabile produse. Un gest social bine intenţionat al patronatului s-a întors rapid împotriva companiei, din cauza impactului negativ asupra consumatorului. Investiţiile puternice în tehnologia de producţie şi în logistică nu-i mai permit companiei Pan Group să ajusteze preţul final al produsului. Aici a găsit concurenţa o portiţă de a pătrunde pe o piaţă dominată ani buni de Pan Group. Concurentul numărul unu al producătorului din Bănie este unul din Vâlcea, Vel Pitar. La preţuri mai mici decât Pan Group şi cu un produs accesibil consumatorului craiovean (pâinea feliată), Vel Pitar şi-a croit o breşă pe piaţa panificaţiei din Craiova, şi nu numai aici. În schimb, apariţia unor brutării aproape insalubre, unde pâinea nu se produce în cele mai sigure condiţii, constituie segmentul de concurenţă neloială cu care trebuie să lupte Pan Group pe piaţă.
Vel Pitar – „cel dintâi brutar“
Are 12 unităţi de producţie la nivel naţional, unde se fabrică lunar aproximativ 10.000 de tone de pâine. Vel Pitar are două milioane de clienţi zilnic şi 4.600 de angajaţi în toată ţara, declară oficialii companiei. Povestea grupului începe în urmă cu câţiva ani, în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează două mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În 2001, se creează firma Vel Pitar. Denumirea provine din secolul al XIV-lea, când un dregător cunoscut sub numele Vel Pitar a fost pus şef peste brutari („pitari“) şi avea sarcina să coacă pâine proaspătă pentru domnitor, curteni şi oşteni (n.r. – datele au fost preluate din „Descriptio Moldaviae“, a lui Dimitrie Cantemir). Sloganul companiei în contemporaneitate este „Vel Pitar – cel dintâi brutar“.
Cozonacul Boromir
Alt producător de panificaţie din judeţul Vâlcea care a dezvoltat branduri naţionale este grupul Boromir. De la mica moară de grâu construită în anul 1994 la Râmnicu Vâlcea, a cărei capacitate de producţie nu depăşea 24 de tone pe zi, în decursul anilor, Boromir Ind. s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca, în prezent, să ajungă să controleze aproape 10% din activitatea de morărit din toată ţara. În perioada 1998-2002, Boromir Ind. a mai achiziţionat mori aflate în zone diferite ale ţării: Sibiu, Buzău, Deva, Hunedoara. Potrivit datelor furnizate de companie, capacitatea totală de producţie a Boromir, în domeniul morăritului, atinge cifra de 1.300 de tone pe zi. Actor local important inclusiv pe latura de panificaţie, Boromir şi-a creat un nume şi în domeniul patiseriei. Produsul care a devenit în ultimii ani un brand de succes este cozonacul Boromir, care aminteşte de produsele tradiţionale preparate în acasă, în diverse sortimente.
Elpreco – notorietate în materiale de construcţii
Un producător din Dolj care a creat branduri naţionale este Elpreco SA din Craiova, actor important pe piaţa construcţiilor. Fabrica a apărut în 1963, sub denumirea de Întreprinderea de Prefabricate de Beton, iar acum Elpreco are două unităţi de producţie. Cea mai importantă este în Craiova, iar cea de-a doua se află în Dâmboviţa, în localitatea Titu. Elpreco – firmă de notorietate în Dolj – are o distribuţie naţională a produselor de profil, iar investiţiile totale din ultimii 15 ani au ajuns la 15 milioane de euro.
Pe piaţa naţională a materialelor de construcţii, succesul cel mai mare îl are produsul cunoscut sub numele de BCA (beton celular autoclavizat), ce poate fi folosit la toată gama de construcţii. Aproape oricine a auzit de BCA, materialul care a revoluţionat piaţa construcţiilor. Extrem de uşor, BCA asigură siguranţă şi confort oricărui imobil construit din acest material. Compania anunţă că, pe piaţa de BCA, „cota deţinută este de 15%, estimată la trei milioane de metri cubi“.
