In ultimii zece ani, eco-etichetarea UE „Flower“ a devenit cel mai larg simbol european care furnizeaza informatii simple si corecte pentru consumatori. Din 2007, produsele comercializate in România care vor putea purta eco-eticheta „Flower“ se vor supune cu strictete criteriilor si performantelor ecologice.
Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului. Astfel, una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. „In România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica, aceasta stabilind criteriile de acordare“, a declarat Monica Mateescu, directoarea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Craiova. Astfel, consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat, nu doar de fabricant, dar si de autoritatea competenta.
Avantajele ecoetichetarii
Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta, comparativ cu cele traditionale, o serie de avantaje. Printre acestea se numara consumul redus de energie, lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. In plus, criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon.
Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. „Producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si imagine buna atât in rândul angajatilor, cât si al comunitatii locale si nationale“, a adaugat directoarea ARPM Craiova. In plus, cu eticheta ecologica, firmele isi pot spori imaginea de marca, dar si calitatea produselor.
Cum se obtine eticheta ecologica
In România, autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Agentii economici din Dolj (producatori, distribuitori, prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. „Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice), indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii, tariful se reduce cu 25%“, a spus Monica Mateescu. La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor.
Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova, la nivelul UE, costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare – 300 – 1.300 de euro, la care se adauga 0,15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). IMM-urile beneficiaza, de asemenea, de o reducere de 25%. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001.
Produsele care pot primi ecoeticheta
Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe, aparatele frigorifice, computerele, amelioratorii de sol si substraturi de cultura, detergentii, produsele textile, incaltamintea, lacurile si vopselele pentru interior, saltelele de pat, lampile electrice, hârtia copiativa si cea grafica.
Produsele care nu pot primi ecoeticheta
Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare, bauturilor, medicamentelor si aparaturii medicale. De asemenea, eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice, daunatoare mediului, cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare.
