Despre cladirile cu risc seismic ridicat din Craiova, autoritatile locale nu pot spune prea multe. Nu pentru ca imobilele in cauza nu ar exista sau situatia lor nu ar fi grava, ci pentru ca o evidenta clara si actualizata a acestora nu se regaseste in documentele institutiilor care ar fi trebuit sa le aiba in grija. Desi, conform legii, constructiile care au destinatia de locuinte pot fi expertizate pe banii statului, responsabilitatea selectarii cererilor de expertizare a acestora este pasata de la o autoritate la alta, precum o cirpa murdara, fara ca nimeni sa se intrebe ce se va intimpla atunci cind municipiul Craiova va fi lovit de un cutremur de mare magnitudine. In plus, nici guvernul nu s-a mai sinchisit de vreo patru ani sa le trimita reprezentantilor din teritoriu banii necesari expertizelor tehnice si, in consecinta, nici acestia nu s-au mai obosit sa-i ceara.
Conform Ordonantei nr. 20/1994, fiecare proprietar care depune o cerere de expertizare pentru locuinta are dreptul sa primeasca de la stat, in anumite conditii, banii necesari efectuarii acesteia. Situatia se complica atunci cind vine vorba de institutia care are responsabilitatea de a primi aceste cereri si de a le analiza, declaratiile reprezentatilor tuturor institutiilor locale sau judetene care ar putea avea respectiva sarcina batindu-se cap in cap. Desi, in conformitate cu legislatia in vigoare, la nivelul Primariei Craiova ar fi trebuit sa fie constituita, in urma cu ceva vreme, o comisie care sa aiba ca sarcina analizarea tuturor solicitarilor de expertizare venite din partea cetatenilor, acest lucru nu s-a intimplat. Daniel Marculescu, arhitectul-sef al municipiului, a declarat ca aceia care ar trebui sa primeasca cererile sint reprezentantii Directiei de Urbanism din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Dolj, acestia primind de la guvern banii necesari expertizelor tehnice. „Cererile se primesc acolo unde sint banii. La nivelul primariei nu este constituita o astfel de comisie pentru ca ea nu ar avea nici o legatura cu consiliul judetean. Noi nu avem posibilitatea de a colabora cu ei, deoarece nu avem prevazut in organigrama nici un fel de organism care sa poata face legatura cu CJ. Nu noi trebuie sa facem lucrurile acestea“, a subliniat arhitectul orasului.
Cumparatorii apartamentelor, pacaliti prin omisiune
Daca primaria nu are nici o legatura cu primirea cererilor, interesant de stiut ar fi cum au ajuns in evidenta Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova listele cu imobilele catalogate cu grad de risc seismic ridicat. Am aflat ca, pe vremea cind blocurile nu apartineau actualilor proprietari, ci primariei, regia care le avea in administrare a efectuat expertize tehnice la toate blocurile care prezentau un astfel de risc. Concluziile acestor expertize, care sint grave in foarte multe cazuri, zac „in siguranta“ in arhivele RAADPFL si nimeni nu se oboseste sa le citeasca. Constatam astfel cu stupoare ca atunci cind proprietarii au dorit sa cumpere apartamentul in care locuisera pina atunci cu chirie, acestora nu li s-au adus la cunostinta concluziile expertizelor si cu atit mai putin acestea nu au fost trecute in contractul de vinzare-cumparare incheiat cu RAADPFL. In prezent, in evidentele RAADPFL nu mai exista decit 23 de imobile cu risc seismic care apartin statului si nici acestea, dupa cum declara Alexandru Bosun, seful departamentului de Protectie Civila din cadrul primariei, nu sint prezente in vreo evidenta care sa fie accesata in caz de dezastru.
Desi de cind locuintele au fost vindute actualilor proprietari nimeni nu s-a mai interesat de soarta blocurilor, atit reprezentantii RAADPFL Craiova, cit si cei ai primariei sustin ca toata responsabilitatea apartine CJ Dolj, care centralizeaza cererile de expertizare. Cornel Buteanu, consilier in cadrul Directiei de Urbanism a CJ Dolj, sustine ca situatia actuala este anormala si ca nu reprezentantii institutiei judetene trebuie sa fie cei care sa primeasca solicitarile. „Comisia, care nu exista la ora actuala in primarie, ar trebui sa verifice toate cererile, pentru ca acela care vine cu astfel de solicitare o poate face numai pentru ca e gratis si pentru ca are nevoie de reparatii la conducte, in acest caz fiind vorba de intretinerea locuintei si nu de un risc seismic. Concluziile comisiei ar trebui sa ajunga la noi si in functie de ele sa se faca o triere a cererilor si sa se stabileasca prioritatile“, a afirmat Buteanu.
Guvernul nu da doi bani pe expertize de patru ani
Chiar daca angajatii Directiei de urbanism a consiliului judetean au o sarcina care nu le apartine, nu se poate spune ca acestia se spetesc muncind la selectarea cererilor venite din partea proprietarilor. Guvernul nu a mai alocat de patru ani nici o suma pentru efectuarea expertizelor si, vazind ca oricum nu primesc bani, nici reprezentantii directiei nu i-au mai cerut de doi ani. Treptat, s-au linistit apele si in privinta cererilor de expertizare.
Constatind ca oricum cererile nu au nici un rezultat, oamenii s-au mai domolit si, in ultimul an, la CJ Dolj nu a mai fost primita nici una. Oricum, lucrarile de consolidare sint suportate tot de proprietari si ating, adeseori, valori impresionante. Desi oamenii au posibilitatea, conform Ordonantei nr. 20/1994, sa obtina credite cu dobinda redusa de la CEC, de cele mai multe ori consolidarea se lasa asteptata ani in sir, fara sa se miste vreun deget. O lucrare de anvergura necesita acordul tuturor locatarilor care trebuie sa contribuie in mod egal la plata, iar o asemenea situatie este practic imposibila.
Lipsa de bani
Daca un cetatean sau o asociatie de proprietari din Craiova ar dori sa depuna o cerere de expertizare, acestia trebuie sa se duca nu la o institutie locala, cum ar fi normal, ci la CJ Dolj, pentru ca acesta este cel care primeste banii. Chiar daca cererea de expertizare este considerata ca o prioritate pe listele intocmite de angajatii CJ Dolj, acestia nu vor primi oricum banii pentru efectuarea expertizei, pentru ca guvernul nu a alocat de foarte mult timp fonduri care sa aiba aceasta destinatie. Insa cea mai grava dintre concluzii este aceea ca in cazul in care se produce un dezastru in Craiova, reprezentantii Protectiei Civile ar trebui sa caute cladirile cu risc seismic ridicat in arhivele bine pastrate ale RAADPFL din cartierul Brazda lui Novac.
