La editura Omonia a apărut volumul ”In the Heart of the Window. Poems / Στην καρδιά του παράθυρου. Ποιήματα / În inima ferestrei. Poeme”– ediție trilingvă (engleză, greacă, română), de Ada Sofineti. Cuvânt de întâmpinare: Dan VERONA. Traducere în greacă: Evghenia TSELENTI. Traducere în română: Ada SOFINETI, Dan VERONA, Florina VERONA, potrivit www.agentiadecarte.ro.
Cea mai recentă carte a Omoniei apărută în miez de vară este o antologie din creația Adei Sofineti, poetă română de limbă engleză. Apărut la zece ani de la debut, volumul cuprinde selecții din cele două ediții publicate până în prezent de Ada Sofineti (Ferestre vesele, ferestre triste / Thoughts behind Windows, Editura Taj, București, 2011 și La fereastra unui an / A Year by the Window, Rao Distribuție, București, 2019, volum salutat de Mihai Gîndu ca o „apariție editorială remarcabilă”), dar și poeme recent compuse.
Este un popas de data aceasta nu la fereastră, ci în inima ferestrei. Fereastra, veselă sau tristă, larg deschisă sau pecetluită, însorită sau estompată, constituie un simbol, un laitmotiv, o metaforă care-i permite poetei să surprindă imagini, să transcrie emoții, în surdină sau explozive, să noteze impresii din călătorii în cele mai diverse puncte ale globului, de la bucureșteana și aparent banala Cale a Moșilor sau Mangalia ori Maramureș, la Indiana, în regiunea Marilor Lacuri, sau în Insula Elephanta din golful indian Mumbai. În paralel cu bogăția tematică, impresionează modul de scriere, de la poeme în stil clasic la poeme în proză precum Sunt o casă singură sau Sunt doar un șal.
Dan Verona identifică în creația poetei „trei faze ale acestei poezii”
Salutată entuziast încă de la debut de poetul și traducătorul Dan Verona, acesta o însoțește pe Ada Sofineti cu un mereu cordial „Cuvânt de întâmpinare”. Dan Verona identifică în creația poetei „trei faze ale acestei poezii (trei faze, dar nu neapărat în sens cronologic, ele prezentând deseori discursuri simultane).
Mai întâi ar fi de văzut textele care împlinesc o adevărată mitologie a cuibului, de la micile caligrafii adolescentine, cu zigzagurile nebuneşti ale puiului de rândunică prin hăţişurile lumii (neţinând seamă de limba despicată a primejdiei), până la evocările nostalgice de mai târziu ale cuibului părăsit.
Ar urma apoi o fază intermediară în care privirea, contaminată de real, îşi exersează memoria, trimiţând inimii senzaţii diverse ca într-o cameră obscură a iubirii.
Şi, în sfârşit, faza a treia, bazându-se pe explorarea, prelucrarea şi decantarea acestor senzaţii. Pare o lungă călătorie printr-o geografie exotică în care destinul se citeşte după lumina sau întunericul din ferestrele lumii. De fapt este o călătorie a omului interior către dimineaţa sa şi către noaptea sa, de cercetare, de interogare şi de înţelegere a întunericului din inima sa.”
Și conchide Dan Verona în sugestiva prezentare de pe copertă: „Cu aparatul foto în mână, ca o altă Alice în căutarea inocenței pierdute, autoarea dezvăluie un univers de mari nostalgii, de extaze și de înfricoșări, în care toate lucrurile pot vorbi la persoana întâi despre experiențele lor insolite. O mână atemporală pare să aranjeze totul: destine, granițe, miracole, halucinații și nimeni, niciodată, nu știe unde se sfârșește jocul.
Poemele sale surprind mai ales urmările dezastrelor, deopotrivă ale istoriei și ale inimii omului, când visul evadează înfricoșat din realitate.
Uneori, în asemenea momente, lasă aparatul foto din mână și lipsa de sens se transformă, neașteptat, în rugăciune.”
Originalul poemelor este în engleză, pentru că, așa cum notează prefațatorul, „asemenea multor scriitori români care au ajuns, din diverse motive, să-și scrie textele în limbi străine, Ada Sofineti a ales pentru poezia sa limba lui Shakespeare”, engleza devenind „cămara de nuntă” a poemelor sale.
Cum poeta s-a stabilit, prin căsătorie, în Cipru, era firesc să intre în dialog cu lumea culturală a țării de adopție, de aici și traducerea în greacă. Insula Afroditei, cu istoria ei zbuciumată, constituie izvor de inspirație, în poeme precum Doamna de Cipru, Machairas Pădurea Iernii, Ledra împărțită, care vor stârni, neîndoielnic, emoție publicului cipriot.
Versiunea în limba lui Kavafis este semnată de Evghenia Tselenti, reputată traducătoare din literatura franceză, de la Balzac la autori contemporani. Evghenia Tselenti a transpus din română și două romane ale Monicăi Săvulescu-Voudouri.
Al treilea tronson al acestei ediții îl constituie versiunea în limba română, asigurată de poetă, de Dan Verona și de Florina Verona.
Coperta, cu ilutrație semnată de Stavros Michaelides, este realizată de Theodora Cican.
O ediție trilingvă, apărută la o editură românească specializată în publicarea de ediții bilingve ale unor renumiți poeți greci și ciprioți, constituie un interesant experiment, care nu ne îndoim că va fi savurat de iubitorii de poezie ca și de traducători. Și care va înlesni intrarea Adei Sofineti în peisajul poetic al țării sale de suflet.
Născută la București, în 1979, Ada Sofineti și-a însușit mai multe limbi străine și a poposit, datorită misiunii diplomatice a tatălui său, pe mai multe meridiane. După studii începute la Universitatea Tel Aviv, unde este interesată de ebraică, sau la Universitatea „Saint Louis” din Madrid, și-a luat licența („Cum laude”) în Științe Sociale la Universitatea Ciprului din Nicosia, unde urmează și cursuri de masterat în Sociologie Aplicată. A aprofundat arta scrisului la Universitatea Indianopolis, Indiana, SUA, unde a rămas doi ani, împreună cu logodnicul cipriot. Aici și-a luat masterul in literatură, teza ei despre Scriere Creativă, nuvela Vow to the Sea ( Juramântul făcut mării), fiind publicată în revista Universității.
LA FEREASTRĂ
Există o fereastră mică
Într-un colţ din inima mea.
Are perdele albe
Şi o ramă albastră
Asemenea celor de pe insulele greceşti.
Uneori o pot deschide
Şi îmi pot vedea copilăria;
Îmi pot întinde mâna prin ea
Să ating amintiri
Să-i mângâi pe cei dragi plecaţi:
Durează o secundă –
Apoi mâna îmi lunecă prin aer şi dispar.
Pot deschide această fereastră
Ori de câte ori am nevoie;
Uneori, ea se deschide de la sine
În visele mele.
Şi există momente
Când vreau să mă strecor prin ea,
Dar este prea mică –
Nu pot trece dincolo.
Trebuie să rămân în această parte,
În prezent,
Să deschid ferestrele mari
Din casa mea
Pentru a vedea lumea de astăzi.
ADA SOFINETI
In the Heart of the Window. Poems / Στην καρδιά του παράθυρου. Ποιήματα / În inima ferestrei. Poeme
Ediție trilingvă (engleză, greacă, română)
Cuvânt de întâmpinare: Dan VERONA
Traducere în greacă: Evghenia TSELENTI
Traducere în română: Ada SOFINETI, Dan VERONA, Florina VERONA
Editura OMONIA, București, 2021, 288 p.
