O investigație publicată de Recorder susține că generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ar fi făcut parte din forțele de represiune în două dintre momentele importante ale istoriei recente a României: Revoluția din decembrie 1989 și manifestațiile din Piața Universității din 1990.
- În toate statele din Estul Europei, comunismul a căzut după ce oamenii au ieșit în stradă. Dar singurul regim care a pus militarii să tragă în propriul popor a fost cel de la București. În ultima noapte a „regimului Ceaușescu”, un pluton de Securitate condus de Lucian Pahonțu a fost prezent în locul cel mai sângeros al represiunii.
- Lucian Pahonțu, 61 de ani, conduce SPP de 21 de ani. S-a pensionat în 2024, dar a rămas cu contract la SPP, pe care-l coordonează în continuare.
- În iunie 2025, la prima conferință de presă în calitate de președinte, Nicușor Dan a fost întrebat de HotNews dacă e eficient pentru democrație ca șefii de servicii secrete să stea în funcție 20 de ani și dacă îl va păstra pe Pahonțu ca șef al SPP. Nicușor Dan a răspuns că „o să am o evaluare”. Lucian Pahonțu a rămas șef al SPP.
„Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare”, susține jurnalista Alexandra Șerban, în articolul publicat miercuri, 26 august, în Recorder.
Citiţi articolul integral pe recorder.ro
