Papa Francisc a sosit, vineri, în România, pentru o vizită istorică de trei zile între 31 mai şi 2 iunie. Aeronava cu Suveranul Pontif a ajuns pe Aeroportul Otopeni la ora 11.10, unde a fost întâmpinat de preşedintele Iohannis, de mai mulţi copii de la Colegiul catolic şi câţiva prelaţi ortodocşi. Călătoria apostolică a Papei Francisc în România are loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, şi se desfăşoară sub genericul „Să mergem împreună”, scrie Mediafax. Papa Francisc vizitează România în perioada 31 mai – 2 iunie şi va fi prezent la Bucureşti, Iaşi, Blaj şi Şumuleu Ciuc.
Papa Francisc: Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dumneavoastră ţară
Papa Francisc a adresat, vineri, un prim mesaj în cadrul vizitei istorice desfăşurate în ţara noastră, precizând, într-un discurs ţinut la Palatul Cotroceni, că se bucură că se regăseşte într-o ţară atât de frumoasă, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea. „Adresez salutul meu cordial şi mulţumirile mele domnului preşedinte şi doamnei premier pentru invitaţia de a vizita România. Îl salut pe membrii corpului diplomatic şi pe membri societăţii civile. Pe fratele meu Daniel ţin să îl salut cu iubire frăţească. (…) Îl salut cu drag pe episcopi, preoţii şi toţi membrii Bisericii Catolice. Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dumneavoastră ţară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II- lea şi când ţara dvs deţine preşedinţia Consiliului UE, la 30 de ani când ţara dvs s-a eliberat de la regimul comunist”, a declarat Papa Francisc, într-un discurs ţinut la Palatul Cotroceni.
Suveranul Pontif a amintit că România s-a angajat pentru recunoaşterea fundamentală a libertăţii religioase. Citeşte Dicursul Integral
Discursul lui Iohannis în faţa Papei Francisc: Ne daţi curaj pentru înfăptuirea binelui. Destinul european a fost confirmat de români
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la ceremonia de la Palatul Cotroceni, că în urmă cu mai puţin de o săptămână destinul european a fost confirmat cu forţă de românii din ţară şi străinătate, iar diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator.
„În urmă cu mai puţin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forţă de românii din ţară şi de cei din străinătate. Diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator şi de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetăţenii României privesc vizita Sanctităţii Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptăţii şi la o lume a iubirii dintre oameni.”, a spus Klaus Iohannis, în faţa Papei Francisc.
„Cetăţenii României au cunoscut direct tragica experienţă a totalitarismului, lipsa libertăţii, înstrăinarea forţată de valorile creştine. Vizita Sanctităţii Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri şi la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exerciţiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertăţii de expresie şi conştiinţă. Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă şi fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităţilor naţionale. Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este şi un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate şi pentru credinţă. Vizita Sanctităţii Voastre are şi o semnificaţie majoră pentru relaţiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, şi am avut atunci onoarea de a vă adresa invitaţia de a vizita ţara noastră.”, a mai spus preşedintele.
Şeful statului a adăugat că în Europa este nevoie acum mai mult decât oricând de o convieţuire paşnică.
„Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranţei şi a respectului reciproc. România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat şi asigură respectarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 de minorităţi naţionale istorice de pe teritoriul său. În bisericile catolice de rit latin şi oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creştine, ca de altfel şi în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România, sunt la loc de cinste valorile care îşi au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtăşirea acestui dar este temelia bunelor relaţii dintre culte în ţara noastră. În România, ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertăţii religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc. Acest climat se oglindeşte binefăcător şi în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulţumesc în mod deosebit!”, a afirmat Klaus Iohannis.
Preşedintele României i-a transmis Suveranului Pontif că societata românească rezonează la chemările sale de solidaritate şi responsabilitate.
„Mesajele Sanctităţii Voastre îndeamnă la empatie şi acţiune în faţa sărăciei, violenţei, migraţiei, fragilizării comuniunii sufleteşti dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate şi responsabilitate ale Sanctităţii Voastre. Păşim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii şi a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toţi, spre care trebuie «Să mergem împreună!»”, a conchis Iohannis.
