Deși în județul Olt sunt autorizate cinci centre temporare de sacrificare a mieilor, de unde cumpărătorii pot să-și aleagă mielul, la prețuri mai bune decât în supermarket, dezamăgirea producătorilor e enormă. Vând puțin și sunt nevoiți să scadă din preț, dar chiar și așa vor rămâne cu mieii în curte.
La cele patru centre temporare de sacrificare a mielor, care au funcționat anul trecut la Slatina, Balș, Drăgănești-Olt și Osica de Sus, în acest an a venit o cerere și din partea Primăriei Slătioara. Lucrurile s-au organizat din scurt, după ce DSVSA Olt a anunțat mai întâi că nu se va permite sacrificarea, din cauza pericolului pestei porcine africane, după care s-a anunțat autorizarea. Rău este, astfel, și pentru cumpărători, care nu toți au aflat că se taie miei, ca și în anii trecuți, dar și pentru producători.
La Slatina, în fostul abtor de la Strehareți, unde de ani de zile funcționează în preajma Paștelui un centru de sacrificare, joi, 25 aprilie 2019, a fost prima zi. Au venit, spun reprezentanții DSVSA, opt producători, care au toate documentele în regulă și animalele crotaliate.
Producătorii, supărați că nu vin deloc clienți, spun, însă, altceva, văitându-se că împart zona, ca și în anii trecuți, cu samsarii. „Dacă ăsta e producător, eu îl mănânc! Nu se vede pe el cât de muncit e? Unde are ferma?“, spune supărat un fermier venit din nordul județului, care nu mai spune nici cum îl chemă nici ce alte supărări are. A făcut-o anul trecut și „l-au luat la ochi“ organele de control, tot pe el, nu pe samsari.
„Prost merge, foarte prost, n-avem clienți, n-am vâdut mai nimic“, spune un alt cioban. A încercat să vândă cu 24 lei/kilogram, ar fi primul preț, dar nici dacă lasă până la 20 lei/kg nu vinde. Locul e departe de oraș, oamenii nu știu toți, dacă n-ai mașină dai o grămadă la taxi, dacă e de acord să-ți transporte mielul. În plus, nu toți cumpărătorii vor un miel întreg, și-atunci sunt nevoiți să aștepte următorul client care vrea și el tot o jumătate. Pentru friptura de miel, ciorbița tradițională și drobul de anul ăsa va fi chin, recunosc mușteriii.
„Cam 10 kilograme au, ăștia s-au vândut mai bine, să sunt mai mici, n-are lumea bani. Am dat cam 40, de o săptămână am început, am dat de acasă, astăzi cred că vreo opt doar“, spune o femeie venită de la Vâlcele, o localitate în care foarte mulți locuitori cresc animale.
În așteptarea clienților, cei mai mulți fermieri s-au așezat la umbră. Încă nu e ora prânzului, dar s-au trezit de dimineață, așa că au scos să și mănânce câte ceva, dacă tot n-au treabă.
Printre ei, plictisit, trist, un băiat de nici 14 ani, cu un halat alb peste îmbrăcăminte. A venit cu gândul ca din ce reușesc ai lui să vândă să-și cumpere ceva de Paște. „L-am adus să vadă cum se câștigă banu’, să vadă că viața nu e o glumă!“, spune bărbatul pe care îl însoțește și care, supărat de cum (nu) merg vânzările continuă: „Nimic nu merge în țara asta, nimic! Dacă aș avea câțiva ani mai puțin, aș pleca de tot, până la capătu’ lumii m-aș duce, să nu mai văd! Le vând și termin, la anu’ mai vin în vizită“, mai spune bărbatul, care mărturisește că de aproape 20 de ani crește animale, dar că de la an la an e mai rău, profitul e din ce în ce mai mic. „Nici oameni cu ziua nu mai găsești. Îi dau 200 de lei pe zi să m-ajute la baloți, la ce avem de făcut, și mâncare și băutură, și nu vine, stă la umbră!“, mai spune fermierul.
La Slătioara, în singurul târg autorizat din județ, pentru care s-a cerut autorizare, prima dată în acest an, și pentru un centru de sacrificare temporar, nici măcar să înrebe n-au venit fermierii. Sunt doi medici veterinari pregătiți să asigure controlul și o liniște totală în jur. Președintele asociației crescătorilor de animale din localitate, Traian Gârtan, spune că, cel mai probabil, fermierii și-au găsit soluții să-și vândă miei între timp, dacă au știut inițial că nu vor fi centrele. Deși mai sunt două zile la dispoziție, puțin probabil ca centrul să se deschidă, în lipsă de cerere și ofertă.
Alina Mitran
