În Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de naşteri cu mame între 10 şi 17 ani (9,282 de naşteri, adică 4,7% din totalul naşterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 şi 14 ani), arată datele Eurostat, citate Salvaţi Copii România. „Efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rată naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de naşteri la 1.000 de adolescente”, explică organizaţia citată într-un comunicat de presă. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri. „Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3)”, scrie sursă citată. Această situaţie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să atragă atenţia Guvernului României că a devenit urgenţă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele şi adolescentele din ţară.
Unui copil din patru din întreagă lume i se refuză copilăria, potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale Save the Children, care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată. România ocupă locul 52 din 172, sub ţări că Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toţi indicatorii urmăriţi în raport, mortalitatea infantilă şi rată naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Ţară noastră se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie).
Raportul Copilării furate, lansat chiar de Ziua Internaţională a Copilului, arată că cel puţin 700 de milioane de copii – şi posibil sute de alte milioane – şi-au sfârşit copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violenţă extremă şi conflicte la căsătoriile şi sarcinile timpurii, la exploatarea prin muncă până la sănătatea precară şi lipsa accesului la educaţie. Indicele privind sfârşitul copilăriei (End of Childhood Index) clasifică 172 de ţări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puţin afectată şi zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizaţi pentru a măsură sfârşitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani, malnutriţia care stopează creşterea, abandonul şcolar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescenţă, strămutarea cauzată de conflicte şi omuciderea copiilor.
La nivelul cel mai de jos se situează Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană şi Somalia. La polul opus, ţările în care copilăria este cel mai puţin ameninţată sunt Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda şi Suedia, toate aflate în Europa. România ocupă locul 52 în raport, fiind clasificată în cea de-a două categorie – „câţiva copii îşi pierd copilăria”. Aflate peste sau puţin sub media indicatorilor obţinută de ţară noastră se numără ţări că Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României) sau că Chile, Armenia, Tonga, Barbados, Turcia, Algeria, Sri Lanka (medie apropiată). Dintre membrii Uniunii Europene, doar România şi Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de ţări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce priveşte sănătatea, nutriţia, educaţia şi protecţia copiilor.
Mortalitatea sub vârstă de cinci ani
Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum şi lipsa unei alimentaţii suficiente şi o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajaţi copii la un risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile şi pentru România, care se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani (11,1 la o mie de naşteri), doar Moldova şi Albania având rate mai ridicate. Prin comparaţie, rate de patru ori mai mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia şi Slovenia.
Impactul devastator al căsătoriilor timpurii
Căsătoria înainte de vârstă de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor şi este ilegală într-un număr tot mai mare de ţări. Căsătoria timpurie are consecinţe devastatoare pentru viaţă unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin intrarea forţată în perioada de maturitate şi maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic şi mental. Ele se simt adesea lipsite de putere şi sunt private de dreptul la sănătate, educaţie şi siguranţă. Căsătoria timpurie îi afectează, de asemenea, şi pe băieţi, însă într-o măsură mult mai redusă decât în cazul fetelor. În privinţa acestui indicator, România nu a ieşit din zona de risc, deşi legislaţia permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepţionale în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui şi cu autorizarea din partea instanţei de tutela. Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenţi cu vârstă între 15 şi 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) şi Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Surprinzător, ţări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice şi politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) şi Brazilia (3,9%).
Lipsa educaţiei că factor de menţinere a copiilor captivi în sărăcie
La indicatorul abandon şcolar în ciclul primar şi gimnazial, România rămâne printre ţările care se confruntă în mod serios cu această problema, cu un procent de 12,1, considerat că fiind scăzut prin raportarea la situaţia globală, însă îngrijorător la nivel european. Continuând comparaţia cu statele europene, România este depăşită doar de Moldova (17,9%) şi Macedonia (13,1), celelalte state cu excepţia Maltei (10,4) situându-se sub valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina – 2,7%, Finlanda- 2%, Spania – 0,7% etc.), se mai scrie în comunicatul citat.
