Acasă Actualitate File de istorie: Tezaurul de la Craiova

File de istorie: Tezaurul de la Craiova

-

Tetradrahma lui Filip al II-lea găsită pe teritoriul oraşului Craiova (Foto: Revista Mitropolia Olteniei 1946)
Tetradrahma lui Filip al II-lea găsită pe teritoriul oraşului Craiova (Foto: Revista Mitropolia Olteniei 1946)

O ulcică de pământ cu monede vechi, descoperite în anul 1946 în Valea Vlăicii din Bănie, făcea dovada existenței unei comunități dacice pe teritoriul Craiovei de astăzi. Tezaurul monetar din secolul IV a.Chr. a venit să completeze informațiile istoricilor ce au mai scris o pagină din trecutul civilizațiilor ce au trăit în aceste locuri.

Pe teritoriul oraşului Craiova, care-şi duce existenţa, se pare, de câteva milenii, după cum o dovedesc urmele din epoca neolitică (aproximativ 5.000 de ani a.Chr.) aflate pe lângă Valea Fetii, s-a găsit în anul 1946 o ulcică de pământ cu monede vechi, șase la număr. Tezaurul monetar, numit Tezaurul de la Craiova, a fost descoperit undeva între intersecţia actualei străzi Romul cu Calea Bucureşti şi intersecţia principală din Valea Vlăicii, unde, în perioada medievală, se afla cursul unui pârâu.
O monedă din acest tezaur s-a dovedit a fi cu exactitate o tetradrahmă de argint, originală, în greutate de 14,2 g, de la Filip al II-lea, regele Macedoniei (359 – 336 a.Chr.). „Avea figurat pe avers capul lui Zeus în profil cu coroana de lauri, iar pe revers un călăreţ cu calul în galop, care ţine într-o mână frâul, iar în cealaltă o ramură de palmier. Pe margine, în dreptul pieptului calului sunt reliefate cele trei litere greceşti aparţinând numelui emitentului monedei, adică Filip al II-lea.
Se ştie că începând cu domnia lui Filip al II-lea, Macedonia se ridicase la o stare economică şi politică înfloritoare. Pe la mijlocul secolului al IV-lea î.d.Hr., ea ajunsese o putere de rangul întâi, «revendicând dreptul la hegemonia mondială şi, în cele din urmă, realizând chiar această hegemonie». Ca să-şi menţină cuceririle făcute şi să-şi întărească autoritatea, statul macedonean a întreprins o serie de campanii militare, care au ajuns să depăşească şi linia Dunării, până la triburile geto-dacice“, notează Pr. I. Ionescu în numărul XXI al revistei Mitropolia Olteniei, din 1969.

Mărturii despre trecut

În acea perioadă de maximă expansiune, în Macedonia se bate o mare cantitate de monede de aur, argint şi bronz. Moneda macedoneană devine o monedă „internaţională“, care cunoaște o foarte mare răspândire şi în afara graniţelor regatului. Pe teritoriul Daciei, moneda macedoneană s-a bucurat de o mare răspândire. Din datele furnizate de istorici, aproape toate tipurile de monede emise de Filip al II-lea, Alexandru cel Mare şi de urmaşul său, Filip al III-lea (323 – 316 a.Chr.), au circulat pe toată aria carpato-dunăreană. De fapt, se pare că aceste piese au servit ca model şi pentru baterea monedelor la geto-daci, în cursul secolului al III-lea şi îndeosebi în secolul al II-lea a.Chr., când monedele originale macedonene se împuţinează sau nu mai ajung la noi.
Dintre toate categoriile de monede macedonene, cea care este mai mult răspândită pe teritoriul României este tetradrahma de argint a lui Filip al II-lea. Într-un număr mai redus au circulat şi monedele de aur şi de bronz. Descoperirea monedelor din Valea Vlăicii nu face decât să aducă o altă mărturie despre vechimea locurilor pe care s-a ridicat Cetatea Banilor.
„Pentru mine este evident că acest tezaur a aparținut unui membru al comunității dacilor care au locuit lângă Biserica Hagi Enuș. Cred că acest tezaur a fost îngropat din cauza unuia din cele două evenimente care au avut loc după moartea regelui Filip al II-lea: expediția militară a lui Alexandru Macedon, desfășurată undeva la nordul Dunării în anul 335 a.Chr. sau expedițiile regelui macedonean Lisimah din anii 300 și 292 a.Chr. Aceste expediții nu au ajuns în zona Craiovei de astăzi, dar au produs probabil în rândul populației dacice locale o teamă, ce a dus la ascunderea monedelor pentru a nu fi jefuite de către macedoneni. Cel ce a îngropat tezaurul nu a mai putut ajunge să-l recupereze. Fie a murit sau nu a mai găsit locul“, a precizat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.
Tezaurul de la Craiova vine alături de cel mai vechi vas de lut din țară descoperit la Cârcea, în cel mai vechi sat neolitic din România, ruinele Pelendavei – a căror istorie v-am prezentat-o în cadrul unui alt articol al Gazetei de Sud din 6 decembrie 2014 („Comori din adâncuri“) – să spună povestea acestor locuri încărcate de istorie.

Monedele de la Filip al II-lea, pe teritoriul țării noastre

Cu excepţia părţii de nord a Moldovei şi a Ardealului, monedele de la Filip al II-lea se găsesc răspândite pe tot cuprinsul ţării noastre, ceea ce dovedeşte stadiul de dezvoltare social-economică a triburilor geto-dacice în a doua jumătate a secolului al IV-lea a.Chr.
După informaţiile din studiul lui Constantin Preda, prezentate în revista Mitropolia Olteniei, numărul XXI, din 1969, monedele lui Filip al II-lea s-au găsit, până în 1956, în 30 de localităţi pe teritoriul ţării noastre, între care figurează şi două din Oltenia: un stater de la Filip al II-lea, aflat la Cartiu, în comuna Turcineşti, judeţul Gorj, şi o tetradrahma de la Filip al II-lea, aflată izolat în comuna Plopşor, judeţul Dolj, făcută cunoscută de Dr. C. S. Nicolăescu-Plopşor.

ȘTIRI VIDEO GdS

Handbal (m) / Meci de trei puncte cu Arad

Handbaliştii de la Universitatea Craiova vor primi, în acest weekend, vizita formaţiei HC Beldiman Arad. Partida este programată duminică, de la...