Directoarea Colegiului Naţional „Carol I“ din Craiova, Luminiţa Thorwachter, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Gazeta de Sud cât este de degradată clădirea centrală a liceului, dar şi ce pericol prezintă pentru elevi şi angajaţi. De asemenea, a vorbit despre cât sunt de pregătiţi în acest moment elevii pentru a face faţă examenelor naţionale, trăgând, totodată, un semnal de alarmă la adresa părinţilor, să fie mai aproape de şcoală.
GdS: Conduceţi unul dintre colegiile de top din ţară, din punct de vedere al rezultatelor, care au făcut şi fac încă istorie în învăţământul preuniversitar. Timpul şi-a pus însă amprenta mult pe rezistenţa clădirii centrale a colegiului şi, în ultima perioadă, s-a tot vorbit despre necesitatea unor lucrări de reabilitare şi consolidare. Care sunt veştile legate de acest demers?
Luminiţa Thorwachter: Au început demersurile pentru consolidarea corpului central. Acum se derulează licitaţia proiectului şi sperăm ca, în cursul acestui an, să înceapă lucrările. Este singurul corp de clădire care mai are nevoie de astfel de investiţii. Celelalte două clădiri sunt deja consolidate.
GdS: Având în vedere că este o unitate de învăţământ cu mulţi elevi şi clădirea centrală este în acest moment folosită pentru derularea cursurilor, în perioada lucrărilor, care vor începe în curând, elevii vor fi afectaţi în vreun fel?
L.T.: Procesul de învăţământ va fi la fel ca până acum. Nu va exista nici un fel de schimbare în program. Elevii vor învăţa în condiţii optime, tot în două ture. Ştiu că s-a zvonit că vor fi duşi pe la alte licee, dar vreau să-i asigur că nu e adevărat. Toţi vor rămâne în liceul nostru, cu aceiaşi profesori. Orele vor fi tot de 50 de minute.
GdS: Aţi preluat mandatul de un an şi jumătate. Dacă ar fi să faceţi un bilanţ, ce reuşite aveţi până în acest moment?
L.T.: Obiectivul principal din momentul în care am ajuns în fruntea acestui colegiu a fost să îmbunătăţesc confortul elevilor şi al profesorilor. Şi zic că am reuşit. Prin fonduri obţinute de la primărie am reuşit să reamenajăm alt corp care face parte din Colegiul Naţional „Carol I“, cum îl denumim noi corpul 5, unde urmează să mutăm elevii care învaţă în corpul central al clădirii. De anul trecut, s-a realizat un teren de fotbal cu gazon sintentic, s-au montat patru centrale în patru corpuri de clădire, care ţin tot de Colegiul Naţional „Carol I“, urmând ca anul viitor să se pună centrale termice şi la corpul central, şi la corpul 5. De asemenea, pentru a îmbunătăţi rezultatele, de anul trecut s-a introdus catalogul virtual la liceu, ceea ce a produs nemulţumirea elevilor mai slabi, pentru că, în felul acesta, părinţii au un control mult mai sever.
GdS: Era nevoie de catalog virtual la Colegiul „Carol I“?
L.T.: Era nevoie pentru că părinţii nu mai au timp să treacă pe la şcoală, fiind foarte ocupaţi şi, atunci, printr-un singur SMS, ei sunt informaţi despre notele şi absenţele copiilor. Am introdus acest catalog pentru că tentaţiile sunt din ce în ce mai mari şi, fără un asemenea instrument de lucru, se îndepărtau de şcoală. Primul rezultat după ce am introdus catalogul a fost că absenţele elevilor au scăzut la jumătate.
GdS: A fost ceva ce v-aţi dorit să realizaţi în această perioadă şi nu aţi reuşit?
L.T.: Mi-am dorit să realizez mult mai multe, dar probabil că mi-am propus să fac într-un an cât alţii în zece, ca voinicul din poveste. Sunt mulţumită de ceea ce am realizat. Am avut şi sprijinul primăriei pentru că şcoala era într-un proces de continuă degradare şi avea nevoie de aceste îmbunătăţiri, începând de la exterior. Şi legat de acest fapt, vreau să precizez că, în curând, vom începe lucrările de refacere a gardului unităţii de învăţământ. S-a realizat studiul de fezabilitate, a avut loc chiar licitaţia, dar construcţia nu a început pentru că nu permit condiţiile meteorologice.
GdS: Care este cel mai mare proiect pe care aţi vrea să-l realizaţi în acest mandat de manager?
L.T.: Sunt de 23 de ani în această şcoală şi mi-am dorit, de când am venit, să pot să trăiesc ziua când voi tăia panglica la corpul central, care prezintă un risc foarte mare de prăbuşire. Vreau să fie consolidat şi să asigure un grad mare de siguranţă a elevilor.
GdS: În acest moment, corpul central al colegiului pune în pericol viaţa elevilor şi a angajaţilor şcolii?
L.T.: În momentul acesta nu, dar în cazul unui cutremur nu pot să vă spun. Experţii consideră că există risc ridicat de prăbuşire.
GdS: Aţi precizat că aveţi o experienţă didactică de 23 de ani la Colegiul Naţional „Carol I“. Cum a fost începutul dumneavoastră în această unitate de învăţământ?
L.T.: Timid, având în vedere că aveam colegi renumiţi, colegi specialişti. Începutul a fost destul de greu pentru mine, dar prin performanţele pe care le-am obţinut cu elevii mei la nivel naţional, internaţional, şi, prin rezultatele de la examenele de bacalaureat şi admitere, am reuşit să mă ridic şi eu la nivelul predecesorilor mei şi consider că, din punct de vedere profesional, reprezint cu cinste Colegiul Naţional „Carol I“. De altfel, ca specialist mă recomandă şi licenţa promovată cu nota zece, şi gradele didactice luate cu aceeaşi notă.
GdS: V-aţi început activitatea didactică la Colegiul Naţional „Carol I“?
L.T.: Nu, nu mi-am început activitatea didactică la Colegiul „Carol I“. În momentul în care am terminat eu facultatea, judeţul era închis, repartiţia am primit-o în judeţul Olt. De abia în 1990 am reuşit să devin profesor titular al acestui judeţ, respectiv titular al Colegiului Naţional „Carol I“.
GdS: Ţinând cont de activitatea derulată şi în alte unităţi de învăţământ care vă oferă şi posibilitatea de a face comparaţii, ce înseamnă să fii profesor la Colegiul Naţional „Carol I“?
L.T.: Înseamnă multă muncă, chiar foarte multă muncă, dăruire, pasiune, dragoste pentru copii şi foarte puţin timp liber.
GdS: Care a fost cel mai mare premiu pe care l-a obţinut un elev al dumneavoastră?
L.T: Am obţinut numeroase premii pe creaţie, premii internaţionale. Toate au un loc aparte şi nu aş putea să spun că este unul mai special decât altul, pentru că am depus muncă şi am avut emoţii la fel de multe pentru fiecare dintre ele. Cel mai recent premiu este locul I la Olimpiada naţională de limba şi literatura română.
GdS: Aveţi vreun fost elev care în prezent este în fruntea vreunei instituţii sau în vreun minister?
L.T: Da, am un elev care este ministru secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
GdS: Dacă faţă de părinţi şi faţă de elevi dascălii trebuie să fie înţelegători, să-şi dedice mult timp activităţii didactice, ce trebuie să manifeste elevul Colegiului Naţional „Carol I“ ?
L.T.: În primul rând, un elev al Colegiului Naţional „Carol I“ trebuie să fie mândru că a reuşit să facă parte din colectivul acestui liceu şi trebuie să înveţe ca să menţină standardul liceului, să se încadreze în rândul celor buni şi foarte buni şi să ducă mai departe prestigiul şcolii. La clasele IX-XII, venind printr-un concurs de admitere, elevii sunt buni şi foarte buni. La gimnaziu, lucrurile stau puţin altfel. Nu putem să ne lăudăm numai cu copii foarte buni, pentru că nu sunt selectaţi. Ei sunt înscrişi în baza domiciliului aflat în circumscripţia şcolii. Avem astfel copii de toate categoriile.
GdS: De obicei, şcolile centrale sunt percepute ca unităţi de învăţământ de elită, dar şi ca unităţi spre care se îndreaptă mai mult elevi cu o situaţie financiară bună. Şi despre Colegiul „Carol I“ se spune că are elevi de bani gata. Este acesta un adevăr sau un mit?
L.T.: Este un mit, pentru că avem la liceu din ce în ce mai mulţi elevi cu o situaţie materială precară. Avem foarte multe burse sociale, avem şi burse Rotary, care vin tocmai în sprijinul elevilor foarte buni, cu o situaţie materială dificilă. Nu mai avem foarte mulţi elevi care să se bucure de o situaţie materială deosebită.
GdS: Prin urmare, premiile la concursurile şcolare sunt obţinute de elevi cu o situaţie financiară bună sau de cei fără prea multe posibilităţi?
L.T:. Majoritatea copiilor care au premii naţionale şi internaţionale provin din familii cu o situaţie materială modestă.
GdS: În ultimul timp, elevii îşi aleg o unitate de învăţământ punând accent şi pe oportunităţile pe care le au după finalizarea studiilor. Din acest punct de vedere, ce deschidere au absolvenţii Colegiului Naţional „Carol I“?
L.T: Din statisticile noastre, toţi elevii care au absolvit acest colegiu au reuşit la facultate şi cred că 99% la facultăţi de stat. Şi ca o paranteză, la începutul anului am fost invitată de doamna senator Ecaterina Andronescu la deschiderea anului universitar la Politehnică, unde mi s-a înmânat diploma în semn de recunoştinţă pentru că elevi absolvenţi ai liceului nostru au devenit studenţi ai Politehnicii din Bucureşti şi se numără printre cei cu rezultate foarte bune la această facultate, renumită nu numai în ţară, ci şi în străinătate. De asemenea, foarte mulţi elevi de-ai noştri studiază la foarte multe universităţi din străinătate şi ne bucură faptul că am primit numeroase scrisori, de exemplu de la Cambridge, prin care ni se aduce la cunoştinţă că cel mai bun student al anului este un elev al nostru. Totodată, am citit în presă că studenta Anului în Europa este tot absolventă a liceului nostru. Deci, iată că absolvenţii noştri duc mai departe prestigiul liceului.
Rezultate sub aşteptări la simulări
GdS: Şi pentru că tot am deschis subiectul despre absolvenţi, nu putem să nu luăm în calcul şi faptul că nu ne mai desparte foarte mult timp de o nouă sesiune de examene naţionale. Cum vă pregătiţi pentru acest moment?
L.T: Anul acesta, la nivel naţional, se dau simulări nu numai la clasa a VIII-a, ci şi la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, iar la liceu la clasele a a XI-a şi a XII-a. Sunt binevenite aceste simulări, pentru că pe de o parte părinţii pot să vadă nivelul copiilor, iar pe de altă parte, noi, ca profesori, putem să vedem lacunele elevilor şi să insistăm acolo unde este cazul prin ore suplimentare, la toate disciplinele de examen.
GdS: Examenele naţionale au fost simulate şi în primul semestru al acestui an şcolar, dar la nivel judeţean. Aveţi semnale că elevii de la Colegiul Naţional „Carol I“ au nevoie de un impuls suplimentar pentru a se pregăti aşa cum trebuie pentru aceste examene?
L.T: Bineînţeles, mai ales la matematică. Foarte multe teze sunt sub nivelul aşteptărilor noastre. Ca urmare a acestui fapt, profesorii şi-au intensificat orele suplimentare, iar pentru anul viitor ne-am propus ca în încadrare să adăugăm câte o oră suplimentară la clasele a VIII-a şi a XII-a pentru disciplina matematică.
GdS: Matematica pune probleme mari, în general, elevilor. Şi la fiecare sesiune de bacalaureat se observă că, la nivel naţional, aproape 50% dintre elevi nu reuşesc să promoveze din cauza acestei discipline. Sigur, nu este cazul elevilor de la acest colegiu, care reuşesc să promoveze în procente de peste 95%. Dar vă aduc această problemă în atenţie pentru că sunteţi profesor cu experienţă la catedră şi vă întreb, din punct de vedere legislativ, ar mai fi nevoie de schimbări care să aducă rezultate bune la examenele naţionale?
L.T.: Din punctul meu de vedere, la probele de bacalaureat, în special la cele scrise la matematică şi chiar la limba şi literatura română, disciplină pe care o predau, subiectele ar trebui să fie diferenţiate pentru liceele tehnologice şi liceele teoretice. Nu poţi să dai aceleaşi subiecte la matematică sau la română unui elev care termină Colegiul Naţional „Carol I“, dar şi unui elev care termină un liceu auto, care are mai multe ore de practică pe profilul tehnic, decât pe partea teoretică.
GdS: Ar fi nevoie de examen scris pentru admiterea la liceu? Se face o selecţie corectă a elevilor doar prin media formată din notele de la clasă şi cele de la Evaluarea Naţională?
L.T.: Eu cred că la colegiile de prestigiu ar trebui organizat un astfel de examen. Anul acesta, nu se mai poate organiza pentru că nu mai este timp ca să se stabilească tematica şi bibliografia. Dar, din informaţiile pe care le deţin, acest aspect va fi inclus, pe viitor, în Legea educaţiei naţionale.
Relaţia părinţilor cu şcoala
GdS: Rezultatele elevilor sunt puse de multe ori şi pe seama relaţiei dintre părinte şi şcoală. Cum este relaţia dintre părinţi şi şcoală la Colegiul Naţional „Carol I“?
L.T.: În general, bună. Aş dori ca părinţii să fie mult mai implicaţi în activitatea noastră didactică şi educativă, să fie mai cooperanţi, mai înţelegători cu cadrele didactice pentru că numărul de elevi în clasă este destul de mare. Nu poţi să satisfaci doleanţele tuturor părinţilor. Materia este destul de stufoasă, profesorul la clasă trebuie să-şi predea materia. Nu are timp să verifice în fiecare oră pe fiecare elev. Pe de altă parte, mi-aş dori ca părinţii să vină mult mai des la şcoală, nu numai la şedinţele la care sunt convocaţi. Ar trebui să ţină legătura cu dirigintele clasei, cu profesorii cu conducerea liceului şi în felul acesta toate nemulţumirile ar putea fi preîntâmpinate.
GdS: Legat de mulţumiri şi nemulţumiri. În ultimul timp, se tot discută despre drepturile elevilor. Şi au apărut noi acte normative care limitează posibilităţile cadrelor didactice de a sancţiona elevii. Cum vedeţi aceste măsuri?
L.T.: Cu lucrul acesta nu sunt de acord. Eu cred că, în primul rând, elevul trebuie să-şi respecte dascălul, trebuie să respecte legea. Dacă noi nu mai avem nici un fel de autoritate în faţa elevului, el consideră că are numai drepturi şi nu are nici un fel de obligaţii. Într-adevăr, elevul este partenerul nostru în actul educaţional, dar în acelaşi timp trebuie să ştie că trebuie să-şi respecte dascălul.
GdS: Rămânând tot la relaţia dascăl-elev, în mass-media au apărut înregistrări cu cadre didactice care fac presiuni pentru strângerea fondului şcolii. Este necesar un astfel de fond al şcolii şi cum se procedează la nivelul Colegiului „Carol I“?
L.T.: Comitetul părinţilor are o organizaţie cu caracter juridic. Banii pe care îi avem în acest ONG provin din fişele de 2% şi i-am folosit ca fond de premiere pentru elevii olimpici şi profesorii care i-au pregătit. Singurii bani care au provenit direct de la părinţi au fost cei investiţi în clase. Au fost strânşi însă la propunerea lor. Şi vă dau şi exemple pentru ce. Am avut clase în care aceştia au vrut să cumpere tablă magnetică, şi au luat aşa ceva, fără vreo indicaţie a profesorilor diriginţi sau a conducerii şcolii. Nu s-a impus nici unui elev să dea fondul şcolii sau fondul clasei. De asemenea, la clasele pregătitoare, unii părinţi au dorit să cumpere materiale didactice de ultimă generaţie sau jucării care să-i ajute să treacă mai uşor de la grădiniţă la şcoală. Aşa au considerat ca, pe lângă locul de joacă în aer liber, cu tobogane, balansoare, asigurat de şcoală, să le mai cumpere alte jucării pentru clasă.
GdS: Iniţiativele de a strânge bani vin mai mult din partea părinţilor care au elevi la învăţământul primar sau din partea celor care au elevi la gimnaziu şi liceu?
L.T.: În special, la învăţământul primar părinţii cer să pună bani. Îşi doresc să schimbe băncile ca elevii să aibă mobilier nou când păşesc pentru prima dată în clasă. Îşi doresc să aibă dulapuri speciale…
GdS: Investiţiile pe care le fac părinţii sunt necesare sau sunt pur şi simplu mofturi?
L.T.: De multe ori nu sunt necesare, dar este dorinţa părinţilor care vin să sponsorizeze. Sunt părinţi care au diverse firme şi doresc să sponsorizeze clasa.
GdS: Unii dintre elevii care se îndreaptă spre acest colegiu, după absolvirea studiilor aici, ajung să înveţe în străinătate. Şi de ceva vreme, la nivel naţional se tot fac schimburi de experienţă cu şcoli din diverse ţări ale lumii, prin care se şi importă câteva metode de predare pentru a eficientiza învăţarea. Aveţi astfel de proiecte în derulare?
L.T.: Până am fost numită director nu au fost prea multe proiecte europene. De anul trecut, am început şi noi să lucrăm pe această latură. Să sperăm că vor fi şi aprobate şi se vor pune în practică. Vizează schimburi de experienţă între elevi şi profesori din diverse ţări. Avem şi un proiect Comenius în derulare cu un liceu din Franţa şi unul din Lituania. Chiar aşteptăm o delegaţie de elevi şi profesori în martie să vină la noi spre a le arăta performanţele noastre şi să lucrăm împreună. Să sperăm că şi anul acesta se vor aproba şi alte proiecte.
GdS: Doamna director, în încheiere, pentru că suntem la început de an, aveţi un mesaj pentru elevi şi profesori?
L.T.: În primul rând, le mulţumesc profesorilor şi elevilor pentru gradul de implicare în procesul instructiv-educativ de anul trecut. Le doresc mult succes şi anul acesta şi sunt convinsă că rezultatele vor fi şi mai bune faţă de cele de anul trecut.
