Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor conform legislaţiei Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) iniţiază acţiuni în justiţie împotriva statelor membre care nu au respectat întocmai obligaţiile ce le revin în temeiul dreptului UE. Aceste decizii, care acoperă un număr mare de sectoare, vizează garantarea aplicării corecte a legislaţiei UE în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.
Comisia a adoptat astăzi 220 de decizii, inclusiv 32 de avize motivate şi şase sesizări ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În cele ce urmează este prezentat un rezumat al principalelor decizii, cinci dintre acestea referindu-se la România.
CE îndeamnă Italia, Ciprul, Slovenia şi România să trimită urgent detalii cu privire la modul în care legislaţia UE privind emisiile industriale este transpusă în legislaţia naţională. Noua Directivă privind emisiile industriale înlocuieşte şi actualizează vechile norme în scopul de a preveni, reduce şi, pe cât posibil, elimina poluarea provenind din activităţile industriale, şi trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la data de 7 ianuarie 2013.
Egalitate de gen în sectorul activităţilor profesionale independente
Comisia a transmis României un aviz motivat ca urmare a eşecului acestui stat de a transpune integral Directiva privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei în sectorul activităţilor profesionale independente. Până în prezent, România a transpus doar parţial directiva în legislaţia naţională. România a notificat Comisia cu privire la o serie de măsuri de transpunere, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru transpunerea integrală.
Evaluarea şi contabilitatea creanţelor achiziţionate
CE a solicitat României să îşi alinieze normele privind evaluarea şi contabilitatea creanţelor achiziţionate la legislaţia UE. În conformitate cu legislaţia UE, ca regulă generală, elementele prezentate în conturile anuale sunt evaluate printr-o metodă bazată pe principiul preţului de achiziţie sau al costurilor de producţie. În temeiul legislaţiei contabile româneşti, creanţele cesionate trebuie să fie prezentate folosind valoarea lor nominală în registrele şi evidenţele contabile ale cesionarului. Legislaţia UE nu prevede nici o derogare care să permită folosirea valorii nominale a creanţelor achiziţionate în scopuri contabile. Prin urmare, Comisia solicită României, sub forma unui aviz motivat, să ia măsuri pentru a se conforma pe deplin normelor UE. Dacă autorităţile române nu notifică măsurile adoptate pentru a asigura punerea în conformitate cu normele UE în termen de două luni, Comisia ar putea înainta cauza Curţii de Justiţie a UE.
Practici privind rambursarea TVA
De asemenea, CE a solicitat în mod oficial României să îşi modifice practicile administrative de rambursare a TVA. Aproape toate cererile de rambursare a TVA sunt sistematic soluţionate cu întârzieri nerezonabile, durând uneori peste 180 de zile. Această practică nu este conformă cu normele UE în materie de TVA, care prevăd că TVA ar trebui să fie rambursată cu rapiditate astfel încât să nu creeze o povară administrativă pentru contribuabili.
Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat (a doua etapă a acţiunii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor). În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Tratament fiscal discriminatoriu al rezidenţilor
CE a solicitat în mod oficial României să îşi modifice tratamentului fiscal discriminatoriu aplicat nerezidenţilor în ce priveşte veniturile provenite din muncă ale acestora. Legislaţia românească nu permite persoanelor nerezidente care lucrează şi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor lor în România să beneficieze de deduceri personale şi familiale. Acest lucru poate duce la o impozitare superioară şi nedreaptă în România, deoarece situaţia personală şi familială a contribuabilului riscă să nu fie luate în considerare nici în ţara sa de reşedinţă, unde acesta nu dispune de suficiente venituri impozabile şi nici în România în calitate de stat în care îşi desfăşoară activitatea.
Conform Comisiei, aceste dispoziţii din România sunt contrare principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, astfel cum este ea prevăzută în tratatele şi în jurisprudenţa UE care a stabilit că contribuabilii nerezidenţi, care îşi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor lor într-un stat membru al UE trebuie să beneficieze de acelaşi tratament ca şi contribuabilii rezidenţi.
Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat. În absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.
