Profesorii universitari au fost solicitaţi să participe la dezbaterea publică pentru revizuirea Constituţiei. Cadrele didactice de la Universitatea din Craiova vor însă să participe activ şi au creionat un proiect legislativ cu propuneri în care au prevăzut, printre altele, eliminarea subordonării ierarhice a procurorilor, menţinerea parlamentului bicameral, diferenţierea atribuţiilor, o nouă componentă a Curţii Constituţionale, dar şi noi efecte în cazul propunerilor de demitere a preşedintelui statului.
Proiectul legislativ de revizuire a Constituţiei este publicat pe site-ul Universităţii din Craiova şi se aşteaptă propuneri de amendare din partea reprezentanţilor societăţii civile, până pe 15 aprilie. Anunţul a fost făcut de rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor, care a spus că va expune rezultatul acestei dezbateri şi la Hexagonul Facultăţilor de Drept, care va avea loc la Craiova, pe 25 aprilie. Rezultatul dezbaterilor va fi înaintat Forumului Constituţional şi Comisiei de Revizuire a Constituţiei României. Universitarii au precizat că proiectul legislativ prevede accentuarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor prin introducerea unui articol expres privind libertatea individuală printre principiile Constituţiei, dezvoltarea articolului 21 privind dreptul la un proces echitabil, mandat de reţinere preventivă pe 48 de ore în loc de 24, arest preventiv pe o perioadă rezonabilă, dar şi dreptul la apărare în faţa instanţei fără avocat.
Procurori independenţi
O altă propunere a cadrelor didactice universitare din Craiova este eliminarea subordonării ierarhice a procurorilor.
„În prezent, articolul 132 din Constituţie prevede clar că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub controlul ierarhic al ministrului justiţiei. Curtea Europeană tranşează lipsa de independenţă a procurorilor în România. Noi am propus ca acest principiu al subordonării procurorilor să fie eliminat. Să fie aproape de ceea ce fac judecătorii. Procurorii să-şi desfăşoare activitatea fără intruziunea puterii executive“, a precizat Sebastian Răduleţu, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova. Astfel, textul pentru revizuire propune ca procurorii să îşi desfăşoare activitatea potrivit principiilor independenţei, inamovibilităţii, legalităţii şi imparţialităţii. Se propune, de asemenea, ca numirea, promovarea, transferarea şi sancţionarea procurorilor să fie trecute în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a întări rolul Consiliului Superior al Magistraturii, se propune ca membrii săi să aibă un simplu mandat şi acesta să fie prelungit la nouă ani, ca în cazul judecătorilor de la Curtea Constituţională.
Parlament după modelul Constituţiei din 1923
În ceea ce priveşte legislativul, profesorii universitari cer menţinerea parlamentului bicameral, pe motiv că cel unicameral nu e în tradiţia noastră democratică. Aceştia propun, în schimb, ca alegerea celor două camere să fie distinctă, după modelul Legii electorale din 1926, şi să se diferenţieze clar şi atribuţiile. „Camera Deputaţilor să aibă 250 de parlamentari aleşi politic. Senatul, în schimb, să aibă 133 de reprezentanţi, aleşi astfel: 100 de senatori care să reprezinte interesele comunităţii locale, aleşi nu în mod direct, ci în consiliile care reprezintă comunităţile locale, întruniţi într-un singur colegiu electoral. Apoi, o altă parte a senatorilor să reprezinte interesele economice, sociale şi profesionale. Astfel, patronatele, sindicatele şi asociaţiile profesionale constituite în colegii separate să aleagă din sânul lor, prin vot direct, egal şi liber exprimat, câte un senator pentru fiecare categorie asociativă şi pentru fiecare circumscripţie electorală. Numărul lor nu poate fi mai mare de opt în condiţiile regionalizării. Pentru interesele culturale, universităţile să aibă opt senatori, după modelul Constituţiei din 1923 şi al Legii electorale din 1926. Şi să fie şi un senator al Academiei Române, ales de membrii instituţiei“, a explicat rectorul Universităţii din Craiova, prof. dr. univ. Dan Claudiu Dănişor.
Premierul să fie desemnat de partidele politice
Propunerile de revizuire a Constituţiei fac noi referiri şi la competenţele pentru preşedintele României. În forma actuală, şeful statului are competenţe în privinţa nominalizării candidatului la funcţia de prim-ministru. Profesorii universitari propun însă ca preşedintele să desemneze candidat la funcţia de prim-ministru persoana aleasă de majoritatea parlamentară. Dacă nu există majoritate, preşedintele să negocieze cu partidele politice şi alianţele politice reprezentate în parlament până la realizarea unei majorităţii. Rolul partidelor politice în desemnarea candidatului pentru funcţia de premier devine astfel decisiv.
Noi condiţii de dizolvare a parlamentului
În ceea ce priveşte dizolvarea parlamentului, propunerile vizează ca preşedintele să poată lua această decizie dacă legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
De altfel, parlamentul se poate dizolva de drept în situaţia în care preşedintele suspendat de cele două camere nu este demis prin referendum cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Astfel, parlamentul se va dizolva de drept dacă va pune presiune asupra instituţiei statului.
Moţiune de cenzură, doar cu numele premierului propus
Schimbări sunt propuse şi în privinţa presiunilor pe care le poate face parlamentul asupra guvernului. Practic, proiectul legislativ de revizuire a Constituţiei prevede ca şi Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, să poată propune retragerea încrederii guvernului, dar doar prin adoptarea unei moţiuni de cenzură care va cuprinde numele noului candidat la funcţia de prim-ministru. În aceste condiţii, preşedintele va desemna drept candidat la funcţia de premier persoana menţionată în textul moţiunii de cenzură. Proiectul legislativ prevede că nu se poate depune moţiune de cenzură decât dacă va cuprinde numele viitorului premier. Dispoziţia este preluată din Constituţia Germaniei.
O nouă structură pentru Curtea Constituţională
Pentru Curtea Constituţională, propunerile legislative impun o altă structură: 15 judecători, din care cinci numiţi de Camera Deputaţilor, patru numiţi de Senat, trei de preşedintele României şi trei de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În plus, efectele pronunţării să fie clare. Astfel, orice dispoziţie considerată neconstituţională pe baza controlului apriori nu poate fi promulgată şi pusă în aplicare. Iniţiativele de revizuire a Constituţiei declarate neconstituţionale nu pot fi suspuse referendumului.
www.gds.ro/bnrs/Raport_revizuire_constitutie_drept.doc
