Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, în plenul parlamentului, că existenţa unui stat modern şi de drept, precum şi aderarea la zona euro şi accesul în spaţiul Schengen reprezintă elemente în care guvernul, preşedinţia şi parlamentul nu pot avea contradicţii.
Preşedintele Traian Băsescu propune parlamentului şi guvernului un parteneriat pentru realizarea obiectivului de aderare la spaţiul Schengen, el apreciind că aceasta este „o datorie faţă de români“.
„Vă propun să facem din aderarea la Schengen un obiectiv comun. Vă asigur de dorinţa mea fără rezerve de a avea un parteneriat care să ne ducă la succes. Avem nevoie şi putem să mutăm frontiera UE pe Prut. Este cred o datorie a noastră faţă de români“, le-a spus Traian Băsescu parlamentarilor şi premierului Victor Ponta.
El a subliniat că, dincolo de doctrinele politice, între forţele politice şi instituţiile centrale ale statului trebuie să existe un parteneriat pentru atingerea interesului naţional privind aderarea la spaţiul Schengen, accesul în zona euro şi asigurarea unui stat de drept şi modern.
„Aş spune că aceste elemente: stat de drept şi stat modern, acces în zona euro şi acces în zona Schengen sunt elemente în care nu putem avea contradicţii, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalţi, chiar dacă avem doctrine diferite. Sunt elemente de interes pentru toţi românii şi nu cred că aici încape doctrina politică, ci doar interesul naţional“, a afirmat Băsescu.
El a spus că România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru a intra în Schengen, însă procesul este împiedicat de unele state care leagă acest acces de lupta anticorupţie şi de existenţa unui stat de drept robust şi sigur în funcţionarea democratică. Potrivit şefului statului, chit că sunt sau nu de acord, autorităţile de la Bucureşti trebuie să acţioneze în consecinţă. „Unele state care leagă Schengen şi MCV s-au pronunţat clar pe acest subiect“, a spus Băsescu.
Propuneri, propuneri…
El a spus că propune ca intrarea în Schengen să devină un obiectiv asumat împreună de către guvern, parlament şi preşedinte.
„Nu reprezintă un ideal din punct de vedere a ceea ce puteţi accepta (propunerile pe care el vrea să le facă – n.r.). Ele reprezintă un set de valori şi va trebui să le acceptăm şi noi. Să facem din intrarea în spaţiul Schengen un obiectiv pe care să ni-l asumăm împreună preşedinte, parlament, guvern“, a spus Băsescu.
În acest context, el a menţionat că propune desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp şi înlăturarea din guvern a miniştrilor cu dosare penale în instanţe.
„Eu nu acuz pe nimeni, dar pentru unele state este greu să înţeleagă de ce este dificil să aducem în afara guvernului şi să îl aducem înapoi imediat ce instanţele se pronunţă“, a spus preşedintele.
Altă propunere a şefului statului este ca parlamentul să adopte un statut al parlamentarilor care să îi aşeze pe picior de egalitate pe parlamentari cu cetăţenii.
Preşedintele a mai propus implementarea conform angajamentelor a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi un angajament chiar al parlamentarilor de a avea un Cod de conduită al aleşilor.
„Un discurs antieuropean, antioccidental nu face decât să ne întoarcă înapoi. România are nevoie ca poporul ei să creadă în drumul spre Vest, pentru că, sincer, nici nu avem alt drum. Cine are alternativă la acest drum?“, a continuat Traian Băsescu.
Ponta: Guvernul susţine în totalitate obiectivele despre care a vorbit Băsescu în parlament
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că guvernul susţine în totalitate obiectivele despre care a vorbit preşedintele Traian Băsescu în parlament, el arătând că în continuare vor exista consilieri prezidenţiali sau analişti care vor vorbi despre cum se duce România înspre Rusia sau Kazahstan.
„Preşedintele Băsescu a vorbit în parlament despre obiective importante ale României, pe care guvernul le susţine în totalitate. Vorbim de apartenenţa la UE, la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, intrarea în spaţiul euro şi în spaţiul Schegen. Acestea sunt obiective fundamentale pe care guvernul pe care-l conduc le susţine, le are în programul de guvernare“, a spus Ponta.
El a acuzat faptul că, în ciuda acestor lucruri, vor exista în continuare consilieri prezidenţiali sau analişti care, fie din prostie, fie din ticăloşie, vor vorbi despre cum se duce România înspre Rusia sau Kazahstan.
„E important să auziţi ce spune preşedintele ţării, ce spune prim-ministrul. Evident că asta nu înseamnă că nu o să citiţi în continuare tot felul de consilieri prezidenţiali sau analişti care, fie din prostie, fie din ticăloşie, vorbesc mereu de cum ne ducem noi nu ştiu unde, în Rusia, în Kazahstan sau mai ştiu eu unde“, a spus Ponta.
Potrivit lui Ponta, obiectivele fundamentale ale României sunt foarte clare şi însuşite de preşedinte, de prim-ministru şi de guvern.
„Tot ce ţine de guvern ca să ne atingem aceste obiective fundamentale vom face. Sunt lucruri care nu ţin de România, în primul rând – nu de guvern – care ţin de un anumit climat politic în ţări din UE şi acolo trebuie să muncim“, a mai spus Ponta.
Crin Antonescu: Lucruri profund incorecte nu numai în raport cu guvernul, dar în raport cu România
La şedinţa plenului reunit al parlamentului, în care Traian Băsescu a rostit primul discurs pe probleme actuale de politică europeană în faţa noului legislativ, ales pe 9 decembrie 2012, au fost prezenţi 391 de parlamentari din totalul de 587.
La discursul lui Traian Băsescu a fost prezent şi premierul Victor Ponta, şedinţa parlamentului fiind prezidată de preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, căruia preşedintele i s-a adresat: „Domnule preşedinte al parlamentului…“
Preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu, nu a participat la şedinţa plenului reunit pentru că, după cum a declarat, îl consideră pe Traian Băsescu un preşedinte nelegitim.
Întrebat de ce nu va merge să asiste la discursul lui Traian Băsescu, Antonescu a răspuns: „Nu-l consider pe domnul Băsescu preşedinte legitim al acestei ţări. Asta înainte de toate. Şi doi – pentru că ceea ce presupun că va spune şi mâine a spus în ultimele zile în repetate rânduri. Mi se par lucruri profund incorecte nu numai în raport cu guvernul, dar în raport cu România. Nu consider de cuviinţă să-l întâmpin şi să-l ascult ca parlamentar“.
Mediafax
