14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePeter Gross: "În presa din SUA, articolele despre România au fost corecte"

Peter Gross: „În presa din SUA, articolele despre România au fost corecte”

Profesor universitar şi director al Şcolii de Jurnalism şi Medii Electronice din cadrul Universităţii din Tennessee, Peter Gross afirmă că articolele în presa din SUA sunt şi negative, şi neutre, şi pozitive, în funcţie de subiectul abordat

Născut în Timişoara în 1949, Peter Gross a emigrat cu familia în SUA încă de la vârsta copilăriei, iar după căderea comunismului a ajutat aproape 200 de jurnalişti şi studenţi la jurnalism din România să viziteze Statele Unite ale Americii în scopuri educative şi de instruire, iar în prezent continuă să primească la Universitatea din Tennessee studenţi care urmează cursuri postuniversitare. A acceptat cu plăcere un interviu pentru GdS. Deşi Peter Gross ştie bine limba română, răspunsurile le-a trimis în limba engleză, traducerea în limba română fiind făcută de Oana Olaru (Click News), profesorul Gross apreciind traducerea ca fiind fără greşeală.

I.J.: După căderea comunismului, v-aţi implicat în procesele de organizare a învăţământului jurnalistic în ţările Europei Centrale şi de Est (inclusiv în România), în programe variate de a aduce, din România, jurnalişti şi studenţi la jurnalism la studii în SUA etc. V-aş ruga să faceţi un bilanţ al acestor preocupări ale dumneavoastră pentru evoluţia presei din România.
P.G.: De când România s-a eliberat de regimul comunist am avut plăcerea şi privilegiul de a ajuta aproape 200 de jurnalişti şi studenţi la jurnalism din România să viziteze Statele Unite în scopuri educative şi de instruire. Şi acum primesc aici, la Universitatea din Tennessee, studenţi care urmează cursuri postuniversitare.  
Este dificil să măsor efectele pe care aceste programe le-au avut asupra jurnalismului din România care, aşa cum ştiţi, este condus de un mediu politic, cultural şi profesional ce nu determină standarde profesionale menite să susţină un sistem democratic. Adică este greu de imaginat că jurnaliştii români pot pune în practică tot ceea ce au învăţat, ţinând cont de felul în care redactorii-şefi şi proprietarii de trusturi media percep jurnalismul şi jurnaliştii în general. Aş vrea să cred că aceste programe de instruire din SUA au avut unele efecte cumulative asupra jurnalismului din România, cel puţin la nivelul persoanelor care au fost implicate în aceste programe.  Acest lucru rămâne de văzut.

I.J.: De fapt, pentru realizările obţinute în domeniul învăţământului de jurnalism şi comunicare, pentru formarea şi instruirea noilor generaţii de profesionişti din România aţi fost decorat de preşedintele României. Ce a însemnat această decoraţie pentru dumneavoastră?
P.G.: Faptul că am fost decorat de preşedintele României a reprezentat o mare onoare pentru mine. Dar, mai mult decât orice, oportunitatea de a-mi aduce contribuţia la un aspect al evoluţiei ţării mele natale după evenimentele din 1989 a reprezentat un privilegiu şi o onoare pe care le voi purta mereu în suflet.

Ziarele din SUA încearcă să găsească noi modele de afaceri care să le permită să supravieţuiască

I.J.: Prognozele prevăd modificări în privinţa ziarelor tipărite, respectiv diminuarea până aproape de dispariţie! Şi asta, deoarece ziarul on line câştigă tot mai mult întrecerea cu cel tradiţional. Totuşi, cum ar putea ziarul tipărit să se menţină? Ce fac marile ziare din SUA în acest sens?
P.G.: Ziarele româneşti au aceleaşi probleme cu care se confruntă publicaţiile din America. Nu există nici o soluţie uşoară pentru a rezolva scăderea tirajului şi reducerea numărului de cititori. Totuşi, aceste probleme nu sunt cauzate în mod exclusiv de apariţia noilor tehnologii de comunicare, ci sunt determinate şi de calitatea, credibilitatea şi profesionalismul jurnalismului.  
Jurnalismul de calitate va fi căutat întotdeauna de cititori, pentru că oamenii au nevoie de informaţii şi ştiri, iar acest fapt nu se va schimba. Prin urmare, ziarele vor supravieţui, într-o formă sau alta. Ziarele din Statele Unite încearcă să găsească noi modele de afaceri care să le permită să supravieţuiască, folosesc noile tehnologii în moduri rentabile din punct de vedere economic şi se străduiesc să combată deprofesionalizarea jurnalismului, din cauza căreia cititorii s-au îndepărtat. Va mai fi nevoie să treacă încă cel puţin cinci ani înainte să putem evalua dacă lupta purtată va fi şi câştigată şi sub ce formă s-ar putea arăta victoria. Bineînţeles, e posibil şi ca ziarele să eşueze, caz în care va fi nevoie să se inventeze alte platforme pentru informaţii şi ştiri.

I.J.: Cum vedeţi menirea profesiei de ziarist în viitor?
P.G.: Aşa cum am spus, întotdeauna va fi nevoie de jurnalism. Profesia, considerând că este vorba de o profesie şi nu doar de o simplă ocupaţie sau meserie, va trebui să fie definită în funcţie de natura sistemului socio-politic ce domină o anumită societate. România trebuie să decidă dacă va avea sau nu o democraţie cu adevărat liberală. Această decizie va defini în mare măsură rolul pe care jurnalismul trebuie să îl joace şi, implicit, standardele profesionale ale jurnalismului – sau lipsa lor.

I.J.: Aţi publicat lucrări, articole şi cărţi despre jurnalism şi ştiinţele comunicării. Care va fi viitoarea dumneavoastră carte?
P.G.: Următoarea mea carte evaluează sistemul mass-media din România în comparaţie cu toate celelalte sisteme mass-media şi sugerează o abordare bazată pe cultură pentru înţelegerea jurnalismului din ţară. Cartea va fi publicată de editura Polirom spre sfârşitul acestui an.
În România există o democraţie bazată
pe elite

I.J.: În urmă cu mulţi ani (1995) aţi afirmat că aveţi speranţa că România se va alătura familiei de naţiuni democratice. Care este opinia dumneavoastră despre România de astăzi – în privinţa democraţiei?
P.G.: În România, munca nu este terminată. Democraţia încă este la începuturi, iar elitele din România folosesc libertăţile câştigate în 1989 în scopuri personale, nu în beneficiul ţării. Există voci care au catalogat democraţia României drept una „neliberală“. După părerea mea, problema este reprezentată de faptul că în România există o democraţie bazată pe elite, iar acest lucru implică foarte multe aspecte negative.  

I.J.: Cum regăsiţi imaginea României în presa din SUA?
P.G.: Nu se scrie foarte des despre România în presa din America. Dacă şi când se scrie despre România, articolele sunt şi negative, şi neutre, şi pozitive, în funcţie de subiectul abordat. Cred că articolele care s-au scris au fost corecte, iar acest lucru se datorează parţial faptului că între Statele Unite şi România există şi se dezvoltă relaţii pozitive, avantajoase reciproc. Cel puţin nu mai avem de-a face cu subiectul repetat obsesiv al orfelinatelor din România; măcar din acest punct de vedere pot spune că perspectiva asupra României este pozitivă.

Elevii americani, foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi, mai ales, în România

I.J.: Sunteţi născut în România (Timişoara), aţi ajuns în SUA când eraţi copil, acolo aţi studiat şi v-aţi afirmat profesional. Ce v-a determinat, după 1990, să vă implicaţi în multe proiecte pro România?
P.G.: Voi purta mereu în suflet şi în minte locul naşterii mele. Sunt legat de Timişoara din punct de vedere cultural şi emoţional, fără îndoială, şi a fost normal să mă întorc în România după 1989. Am vrut să ajut România aşa cum puteam şi am făcut tot ce mi-a stat în putinţă.

I.J.: Ocupaţi în prezent prestigioasa poziţie de Director School of Journalism and Electronic Media College of Communication and Information The University of Tennessee. Ce le spuneţi elevilor americani despre România 2012?
P.G.: Rareori predau la clasă, dar când se întâmplă predau un curs de comunicare internaţională, iar în acest context se întâmplă deseori să discutăm despre România. Elevii americani sunt foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi, mai ales, în România, o atitudine pe care bineînţeles că o încurajez.

I.J.: Care este imaginea dumneavoastră despre presa din Craiova?
P.G.: În general citesc presa din România, dar nu m-am uitat recent pe ziarele din Craiova. Va trebui să îmi propun să fac și acest lucru pe viitor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS