Stimulată de UE, Oltenia începe să producă tot mai multe vinuri din soiuri nobile. Lângă baronul vinului, Mihai Anghel, au venit cultivatori din Italia, Spania şi Marea Britanie. În podgoriile olteneşti produc vinuri de soi ca hobby şi ca afacere poetul Mircea Dinescu, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, Valeriu Stoica sau Jean Valvis.
Roşu sau alb? Sec, demisec sau dulce? Simplu sau şpriţ? Vinul este un produs consumat de toată lumea, după preferinţe, obişnuinţe şi portofel. Românul s-a născut poet şi viticultor prin tradiţie. Avem circa 100.000 de hectare de terenuri cultivate cu soiuri hibride de viţă-de-vie pentru autoconsum. Tulburelul începe să curgă de cu toamnă, iarna stropeşte friptura de porc pe care orice român o pune în farfurie, iar primăvara face să alunece mai uşor carnea de miel pregătită la proţap. În 2007, românii au intrat în Europa cu tot cu tradiţii. Dar Europa le cere să cultive soiuri nobile de viţă-de-vie, căutate la export. Oferă şi bani pentru asta: până la 14.000 de euro/hectar pentru înfiinţarea culturilor noi, plus alţi 1.800 euro/hectar pentru viile hibride înlocuite cu soiuri nobile. În ultimii ani, în Dolj au început să-şi facă apariţia cultivatori de viţă-de-vie italieni, spanioli şi englezi, care exploatează sute de hectare, după reţetă. Fără îndoială, cel mai cunoscut producător din Dolj este omul de afaceri Mihai Anghel, care cultivă la Segarcea 277 de hectare. Cel mai cunoscut sortiment – merlot – a fost medaliat cu aur la Bruxelles. Pe lângă Anghel însă, apar noi investitori. În 2011, au făcut cereri de înfiinţare 11 cultivatori, pentru circa 400 de hectare. Printre ei se numără şi Arhiepiscopia Craiovei, care vrea să cultive circa 32 de hectare tot la Segarcea. Să vedem însă care sunt cei mai importanţi solicitanţi: Emmei SRL Argetoaia (40 de hectare), patronată de oamenii de afaceri italieni Davide Di Maio şi Ignazio Corgiole; Gioiosa International SRL Predeşti (85 de hectare), patronată de Carlo şi Giuseppe Fangareggi şi Fabio Gianferrari, oameni de afaceri italieni; SC V. Inc. SRL (18 hectare), societate la care acţionari sunt Luciana Mardale, olandezul Schretlen Yves Jean-Henri şi britanicii Robert şi William Bryce; Agroteruel SRL (78 de hectare), societate controlată de Romano Porcino SL Spania (Zaragoza). Pe lângă aceştia, îşi fac încet loc şi cultivatori români: Pomiviticola Orodel (30 de hectare), firma omului de afaceri Gheorge Constantin Nicolae, Staţiunea de cercetare de la Dăbuleni (12 hectare), dar şi o persoană fizică, Grigore Ioniţoiu (17 hectare) la Greceşti. Poetul Mircea Dinescu se află şi el în topul cultivatorilor, având în total circa 100 de hectare la Cetate şi Galicea Mare.
Românii sunt în top la vinuri
A face un vin de calitate este o artă. De la soluri, climă, tehnologie de fabricaţie, maturare şi învechire, până la prezentare şi distribuţie, totul este studiat în amănunt, ne explică Ion Gavrilescu, unul dintre cei 134 de degustători autorizaţi pe care îi are România. Producţia de vinuri de calitate a devenit un hobby, dar şi o afacere pentru multe persoane publice. „Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, are o podgorie de 50 de hectare lângă Drăgăşani – Vâlcea. A făcut senzaţie cu vinurile albe pe care le produce, dar are un cerc exclusivist în care sunt livrate. Tot în zonă, are de asemenea o plantaţie Valeriu Stoica. Crama este de excepţie. În fine, Jean Valvis, acţionar la fabrica de lactate La Dorna, cultivă la Sâmbureşti vreo 300 de hectare“, a spus Gavrilescu. În Dolj, zone viticole cunoscute mai sunt cele de la Lipov, Cerăt, Valea Stanciului, Dealurile Craiovei, Banu Mărăcine etc. Doljul nu are însă cele mai întinse plantaţii din Oltenia, unde pe primele locuri se află Mehedinţiul (cu podgoriile de la Vânju Mare, Oreviţa, Stârmina, Vlădaia, Plaiurile Drâncei sau Corcova) şi Vâlcea (cu podgoriile Drăgăşani și Sâmbureşti). Podgoriile nobile şi investiţiile din ultima perioadă fac faimă României peste hotare. Vinurile de calitate costă însă. Ca să ne facem o idee, tehnologia pentru vinurile de la Segarcea a necesitat milioane de euro. Vinul este învechit în butoaie confecţionate din stejar ce provine din pădurea Troncais (Franţa), denumite barriques (barrels în engleză), destul de scumpe. Preţurile de raft ale vinurilor de calitate sunt şi ele pe măsură. „Noul trend european este «puţin şi bun». România viticolă este încă în topul mondial în ceea ce priveşte cultivarea viţei-de-vie. Anul nostru de vârf a fost 1987, când aveam 300.000 de hectare. După 1990, suprafaţa podgoriilor a scăzut, tradiţia şi calitatea au rămas însă. La nivel mondial, Italia, Franţa şi Spania îşi dispută primul loc. Vin însă tare ţările din emisfera sudică, unde suprafeţele şi clima ajută la producerea unor cantităţi importante. Printre aceste ţări se numără Argentina, Chile, Africa de Sud, Noua Zeelandă“, a mai spus Ion Gavrilescu. În 2011, piaţa vinurilor în România s-a ridicat la circa 400 de milioane de euro. Ţara noastră este unul din cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. Consumul de vin în România este situat între 23,4 – 24 litri/locuitor, adică doar jumătate din cantitatea medie pe cap de locuitor consumată în ţările dezvoltate, care este de 50 de litri. Cea mai mare piaţă o reprezintă SUA. În 2011, americanii au consumat echivalentul a 3,7 miliarde de sticle, în timp ce chinezii doar 1,9 miliarde, arată statisticile. Locurile următoare din top sunt ocupate de băutorii de vin din Europa (Italia, Franţa şi Germania).
