21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateBOR cheamă Statul în ajutor la CEDO

BOR cheamă Statul în ajutor la CEDO

Relaţia dintre Stat şi Biserica Ortodoxă Română (BOR) a dat naştere la multiple controverse în ultima perioadă. BOR a lăsat totdeauna impresia că este mai mult decât un ONG de utilitate publică. Biserica a fost pusă într-o situaţie delicată de ultima decizie a CEDO, care spune că BOR încalcă drepturile omului. În consecinţă, Patriarhia Română cere ajutorul Statului în faţa judecătorilor de la Strasbourg. Numai că Statutul BOR şi legile civile române sunt în contradicţie şi dau naştere la dileme.

Patriarhia Română acuză Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) că a luat o hotărâre „inadecvată“ în cazul „Sindicatul «Păstorul cel Bun» versus România“, în care judecătorii europeni spun că instanţele româneşti şi Biserica Ortodoxă Română (BOR) încalcă drepturile omului prin refuzul de a înscrie sindicatul menţionat în registrul naţional al asociaţiilor. Aşa cum am arătat în ediţia din 2 februarie a GdS („Încalcă biserica drepturile omului?“), CEDO consideră că instanţele din România încalcă art. 11 din Convenţia europeană a drepturilor omului – dreptul la liberă asociere, prin refuzul de a acorda personalitate juridică Sindicatului „Păstorul cel Bun“, fondat în 2008 de 35 de preoţi şi mireni din cadrul Mitropoliei Olteniei. Judecătorii de la Strasbourg au considerat că o măsură atât de radicală precum refuzul de a înregistra sindicatul „este disproporţionată în raport cu scopul urmărit“ şi, prin urmare, „nenecesară“ într-o societate democratică. Hotărârea CEDO adoptată pe 13 decembrie 2011 nu este definitivă. Ea poate fi reexaminată de Marea Cameră a CEDO în termen de trei luni de la adoptare, ceea ce înseamnă că pe 13 martie acest termen expiră. Într-un comunicat care ne-a parvenit joi, Patriarhia Română cere Statului să intervină în acest conflict.
„Ne exprimăm speranţa că Statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a CEDO va corecta o hotărâre pripită în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei «Păstorul cel Bun» contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice“, se arată în comunicatul de presă remis de Patriarhie. BOR susţine că „o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară. De altfel, această decizie a CEDO a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene, care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu Statul român şi BOR, deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil, care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa“, se mai spune în comunicatul respectiv.

Justiţia BOR bate Constituţia

Pentru început, Patriarhia Română are câteva observaţii de făcut asupra deciziei CEDO, şi anume: cunoaşterea „trunchiată“, „insuficientă“ de către judecătorii de la Strasbourg a „specificului relaţiilor dintre Stat şi culte în România“ şi „ignorarea“ prevederilor Constituţiei României (art. 29), a Legii cultelor (nr. 489/2006) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România (art.8) şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, recunoscut prin HG nr. 53/2008, statut care „enunţă cu claritate autonomia şi libertatea Bisericii faţă de stat“.
Potrivit art. 29 alin (3) din Constituţia României, „cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii“, iar conform alin. (5), „cultele religioase sunt autonome faţă de Stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate“. Aşadar, Statul garantează libertatea şi autonomia cultelor şi organizarea lor potrivit statutelor proprii, dar numai în condiţiile legii. Art. 8 alin. (1) din Legea cultelor (nr. 489/2006) stipulează: „cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice“. Potrivit alin. (3) din acelaşi articol, „cultele funcţionează cu respectarea prevederilor legale şi în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioşi“. Conjuncţia „şi“ ne arată clar că prevederile legale nu pot fi substituite de propriile statute sau coduri canonice ale cultelor. Statutul BOR, recunoscut prin HG nr. 53/2008, are la art. 156 o prevedere interesantă. Potrivit alin. (6) din articolul menţionat, „în virtutea autonomiei cultelor, prevăzută de lege, şi a competenţelor specifice lor, instanţele de judecată bisericească soluţionează probleme de disciplină internă, iar hotărârile instanţelor bisericeşti, la toate nivelurile, nu sunt atacabile în faţa instanţelor civile“. Practic, prin statutul său, BOR exclude din schemă Autoritatea judecătorească, prevăzută de Constituţia României la Capitolul VI.

Controverse pe statut

Pe de altă parte, BOR spune că CEDO face confuzie între „specificul vocaţional al preoţiei, care este chemare la misiune sfântă prin actul hirotoniei sau slujire liber asumată a comunităţilor de credincioşi“ (art. 123 alin.7 din statut), pe de o parte, şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili, pe de altă parte. Mai simplu spus, BOR nu recunoaşte natura legală a raporturilor de muncă angajat-angajator, cu toate că ele sunt statuate de un contract, după cum argumentează CEDO. Alt aspect este „reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic statutului BOR, Legii cultelor şi canoanelor. Însă, în realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume: „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve“ (pt. 3.2 lit. j din statutul sindicatului), menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român, de „factori ai păcii sociale“ (art. 7 alin.1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor). La articolul menţionat, legea precizează că „Statul român recunoaşte rolul spiritual, educaţional, social-caritabil cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de  factori ai păcii sociale“. În consecinţă, BOR susţine că „organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve“ contravine Legii cultelor, deoarece cultele sunt „factori ai păcii sociale“. În această lumină, BOR nu recunoaşte art. 39 din Constituţie – Libertatea întrunirilor, care stipulează că „mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme“. Este acelaşi articol care permite BOR să organizeze diferite procesiuni. Şi pentru că tot am ajuns la art. 39, să menţionăm şi art. 40, alin. (1) din Constituţie, care prevede că „cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere“. Este articolul care permite şi BOR să funcţioneze ca organizaţie. Un alt aspect contestat şi controversat din statutul sindicatului se referă la „respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale“ (pt. 3.2 lit. c) în cazul clericilor, „ceea ce înseamnă că zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică“. Critica privind sărbătorile legale poate fi întemeiată, însă şi aici legal există soluţii, privind acordarea de zile libere în compensaţie etc.

BOR se teme de presiunea sindicală

Cel mai spinos aspect criticat de BOR este cel referitor la „asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească (art. 3, pt. 2, lit. i din statutul sindicatului)“, inclusiv la lucrările Sfântului Sinod (art. 3, pt. 2, lit. ş), ceea ce ar reprezenta „o încălcare flagrantă a autonomiei Bisericii şi o încercare a sindicatului de a deveni un grup de presiune şi de a eluda căile statutare de consultare a clericilor în adunările eparhiale, în conferinţele preoţeşti administrative lunare, cercurile pastorale, conferinţele preoţeşti pastoral-misionare semestriale sau în Permanenţele Consiliilor eparhiale, inclusiv în Consiliul Naţional Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească ale BOR“. Aici vedem adevărata miză: BOR nu are nevoie de un „grup de presiune“ în interiorul ei care să-i ştirbească autoritatea şi imaginea în afară. Pe de altă parte, potrivit art. 123 alin (8) din Statutul BOR, „fără binecuvântarea chiriarhului locului, preoţilor, diaconilor şi călugărilor nu le este îngăduit să înfiinţeze, să fie membri sau să participe în asociaţii, fundaţii şi organizaţii de orice tip“. Cum se împacă acest articol din statutul BOR cu art. 40 alin (1) din Constituţia României şi art. 11 din Carta europeană a drepturilor omului privind libertatea de asociere rămâne un lucru de discutat atât pentru jurişti, cât şi pentru teologi. „Reamintim că, potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, preoţii – asemenea magistraţilor şi militarilor – nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindicat pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei“, se mai spune în comunicatul Patriarhiei. Interdicţiile de asociere şi activităţi comerciale sunt în statut şi sunt discutabile, însă interdicţia de a face politică şi asemănarea preoţilor cu militarii şi magistraţii nu am găsit-o în statut.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS