Anual, românii consumă tutun şi alcool în valoare de peste trei miliarde de euro, aceste două produse având o pondere de 7,4% în totalul cheltuielilor de consum ale populaţiei. În plus, statul cheltuieşte extrem de mulţi bani publici pentru a trata bolile cauzate de fumat sau de consumul excesiv de alcool, astfel că, per total, suma aflată în joc este mult mai mare.
Consumul de alcool
În 2008, consumul de alcool pur pe cap de locuitor adult (15 ani+) a fost de 11,6 litri, cifră care ne situează pe unul dintre primele locuri în Europa. Dacă mai luăm în considerare şi faptul că populaţia adultă a României este, de fapt, cu cel puţin două milioane de persoane mai mică decât cifrele oficiale, rezultă un consum real ce depăşeşte 13 litri, consum care pune ţara noastră pe locul trei în rândul statelor din UE pentru care există date recente, după Luxemburg (15,5 litri) şi Estonia (14 litri).
Dar asta nu este tot – conform unor date Eurostat, în 2003, doar 50% din populaţia de peste 15 ani a României consumă de fapt alcool, procentul fiind cel mai mic din UE – pe primele locuri la acest capitol se situează Lituania, Slovenia şi Marea Britanie, cu procente care depăşesc 85%. Cu alte cuvinte, avem cei mai puţini consumatori de alcool din UE raportat la populaţie, dar, cu toate acestea, ne situăm în top la consumul de alcool. Ce înseamnă asta? Avem puţini consumatori, dar aceştia consumă cantităţi uriaşe.
Cine bea alcool: 62% dintre cei cu studii superioare, 55,3% dintre cei cu studii medii şi 41% dintre cei cu studii primare şi gimnaziale. Trebuie spus însă că cifrele menţionate anterior nu reprezintă procentul celor care sunt dependenţi de băutură, ci procentul celor care au consumat orice fel de alcool.
Pe grupe de vârstă: procentul celor care au consumat alcool este de 33% în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani (în Germania procentul este de 81,2%), aproximativ 60% la cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani (Germania – 87%, UK – 90%), şi sub 50% în cazul celor cu vârsta peste 55 de ani.
Cât alcool producem – datele FAO arată că, în 1961, România producea 651.000 de tone de băuturi alcoolice, cantitatea crescând la 2,57 milioane de tone în 2007 (creştere procentuală de aproape 300%). În acelaşi timp, producţia de vin a crescut cu 33%, de la 403.000 de tone, la 504.000 de tone, iar producţia de bere a crescut de aproape zece ori, de la 206.000 de tone la 1,97 milioane de tone.
Consumul de tutun
Conform unor date publicate în 2007, vânzările de ţigări în România totalizau 33 de miliarde de ţigarete, respectiv 1.480 de ţigări pe an pe cap de locuitor adult, media UE fiind de 1.388. De departe, cei mai mari fumători sunt grecii, cu peste 3.000 de ţigări pe an, urmaţi de sloveni şi bulgari cu aproximativ 2.500. Pe ultimele locuri se află locuitorii ţărilor în care ţigările sunt extrem de scumpe – Franţa, UK, Suedia şi Norvegia, cu mai puţin de 1.000 de ţigări pe an.
În ceea ce priveşte ponderea fumătorilor în totalul populaţiei adulte, aceasta este de aproximativ 30% (cinci-şase milioane de persoane), România situându-se undeva în jurul mediei UE. Cei mai mulţi fumători îi au Austria (45,1% din populaţia adultă) şi Slovenia (44%), iar cei mai puţini, Finlanda (22,6%) şi Portugalia (18,6%).
Cine şi cât fumează – datele Eurostat arată că, deşi 30,5% din populaţia matură fumează, o treime dintre aceştia sunt fumători ocazionali, iar două treimi fumează zilnic. Mai mult, 40% dintre fumători fumează peste 20 de ţigări zilnic, iar 60% – mai puţin de un pachet.
Pe nivele de educaţie – 37,4% dintre cei cu studii superioare fumează, însă doar un sfert dintre aceştia sunt „hard smokers“ (mai mult de 20 de ţigări pe zi). Procentul fumătorilor este de 38,5% în rândul celor cu studii medii, de 21% în rândul celor cu studii gimnaziale, şi de doar 15% în rândul celor cu studii primare.
De asemenea, se pare că fumătorii se lasă foarte greu de fumat – astfel, 85% dintre cei care se declară nefumători nu au fumat de fapt niciodată, şi doar 15% au fost fumători, dar au abandonat obiceiul. Dintre aceşti 15%, două treimi au fost fumători ocazionali şi doar o treime fumau zilnic. Dacă ar fi să judecăm în valori absolute, aproximativ 600.000 de persoane au fost fumătoare.
