Convenţia Organizaţiilor Studenţeşti şi Universitatea din Craiova i-au primit pe studenţi cu uşile căminelor închise şi i-au ţinut ore în şir în ploaie. Aşa cum se întâmplă în fiecare an, studenţii au stat la coadă ca să ajungă în camere şi au suportat vorbele „dulci“ ale personalului administrativ.
Ca să prindă o cameră de cămin, studenţii craioveni a trebuit să treacă prin mai multe probe. A trebuit să suporte vântul, ploaia şi frigul, au stat patru-cinci ore la coadă în faţa căminelor, iar când au ajuns în faţa comisiei au fost umiliţi chiar de colegii lor, membrii Convenţiei Organizaţiilor Studenţeşti (COS) Craiova, care se ocupă de cazare. Chinurile lor nu s-au oprit aici.
După ce s-au prezentat în faţa comisiei ca să îşi ia camera, a trebuit să suporte ţipetele femeilor de serviciu şi ale agenţilor de pază, responsabili cu ordinea şi disciplina din cămine. Din repertoriu nu au lipsit: „Mişcă-te, fată, mai încolo!“, „Bă, vezi că îţi pun geanta în cap!“ sau „Gura, că nu eşti la tine acasă aici!“. Toate acestea sub ochii părinţilor studenţilor, cei care dau banii de cazare şi care în acele momente regretau că nu le-au închiriat copiilor apartamente. Tot acest confort costă între 130 şi 180 de lei pe lună.
„Valea, că nu stăm la discuţii“
Nici jurnaliştii nu au scăpat de jigniri. Au fost daţi afară din cămine şi li s-a interzis să facă poze sau să intre în sălile unde s-au făcut cazări, ca să nu deranjeze cumva membrii comisiilor. „Hai, gata, fată, termină cu pozele că îţi iau aparatul şi ieşi afară, că nu ai voie aici! Bă, cu tine vorbesc şi nu mă pune să repet! Hai ieşi, nu auzi!? Ce şmecheri vă credeţi voi! Hai, valea, că nu stăm la discuţii“, i s-a adresat un agent de pază de la căminul nr. 6 din Complexul Mecanică unui ziarist GdS.
„Intră mai întâi pilele şi după aia proştii“
Ploaia şi frigul, dar şi orele de aşteptare i-au nemulţumit pe studenţi. Dar nu au avut cui să se plângă. „Stăm aici de la ora 8.00 şi nimeni nu ne ascultă. I-am rugat să ne lasă să stăm pe hol, dar nici nu ne-au băgat în seamă. Şi cu toate astea, noi plătim“, a spus Maria, care aştepta să se cazeze în Căminul nr. 6 din Complexul Mecanică. Dacă în unele cămine cazările s-au terminat după prânz, la Căminul nr. 10 din Lăpuş, la ora 14.00, studenţii aşteptau tremurând sub umbrele să se cazeze. „Este bătaie de joc ca în fiecare an. Intră mai întâi pilele, cele ale profesorilor, prietenii membrilor COS şi după aia proştii. Ce dacă stăm în frig, ne udă ploaia! Cui îi pasă?“, a ţipat un student. Şi nimănui nu i-a păsat că erau studenţi care au venit chiar de la sute de kilometri şi pentru care a tremurat întreaga familie. „Am ajuns de dimineaţă şi e ora 12.00 şi nu am reuşit să o cazăm pe fiica noastră. Ea e acolo, la uşă, stă în ploaie ca să intre. Nu ştim cât o să mai dureze, dar ceea ce se întâmplă aici nu este normal. Am sunat la biroul rectorului ca să îi spunem ce debandadă este aici, dar nu l-am găsit. Nu înţeleg de ce îi lasă pe tinerii ăştia, care nu au nimic în cap, să se ocupe de cazări?“, a spus mama unei studente. Nici studenţii care s-au cazat nu au scăpat de chin. Ca să îşi aducă bagajele în cameră, a trebuit să le ţină deasupra capetelor celorlalţi, pentru că altfel nu puteau trece. Părinţii au intrat cu greu, după ce s-au rugat de paznici să îi lase să îşi instaleze copiii.
COS dă vina pe studenţi
În timp ce studenţii arată cu degetul spre COS Craiova, care nu organizează aşa cum trebuie cazarea, conducerea organizaţiei dă vina pe studenţi, care vin toţi, cu mic cu mare, în dimineaţa primei zile de cazare, se înghesuie la uşă şi stau ore în şir la coadă. „Asta e situaţia. Sunt foarte multe formalităţi, iar noi am încercat să facem tot posibilul ca să nu mai stea atât la coadă. Au venit toţi de dimineaţă şi noi am băgat în holuri cât mai mulţi studenţi. Nu avem ce face dacă vin toţi odată. După ora 14.00, nu mai vine nimeni, cu toate că noi suntem în cămine până la ora 18.00“, a explicat Claudiu Neagoe, preşedintele COS Craiova. Până pe 27 septembrie, se vor caza studenţii din anii mari, iar pe 29 va veni rândul bobocilor să îşi primească o cameră în cămin, numărul de locuri pentru ei fiind repartizat în funcţie de numărul de locuri de la buget ale fiecărei facultăţi.
