Un ghetou format din 16 familii de romi, inghesuite in zece casute, s-a ivit dupa un rând de vile din cartierul craiovean Bordei. Traiesc cu ce gasesc prin gunoaie, stau inghesuiti in baraci din carton si chirpici, asteptând sa se intereseze cineva si de soarta lor.
Pe Aleea II Gârlesti, din apropierea haltei Bordei, locuiesc aproape 100 de persoane, cunoscute doar de lucratorii de la Sectia 3 Politie Craiova. Cei mai tineri nu au nici un fel de act de identitate si nici nu au fost pâna acum la scoala. Toate locuintele romilor, construite in spatele unui lung sir de vile, au decât o camera si doar doi-trei se pot „mândri“ cu o locuinta cu doua incaperi.
Despre apa, curent si canalizare nici nu poate fi vorba, pentru ca toate baracile sunt ridicate fara autorizatie. Majoritatea romilor s-au asezat acolo in urma cu câtiva ani, dupa ce au venit din comunele doljene Salcuta si Terpezita. „Probleme deosebite se inregistreaza in zona strazii Gârlesti. Din câte stim noi, acele baraci, in care locuiesc mai multe familii de romi, sunt asezate pe un teren nerevendicat pâna in momentul de fata de nimeni, deci este al primariei. Au fost facute demersuri catre primarie pentru punerea lor in legalitate ori trimiterea in localitatile de unde provin, insa nu cunosc sa se fi facut ceva pâna acum“, a declarat comisarul Mauriciu Popa, seful Sectiei 3 Politie Craiova.
Vând sticle de plastic si fier vechi
Singura ocupatie a romilor din ghetoul Gârlesti este „scurmatul in pamânt“, dupa cum o spun chiar ei. Cât e ziua de lunga cauta sticle de plastic si fier vechi prin gunoaie si tomberoanele blocurilor invecinate pentru a le vinde la centrele de valorificare pe câteva mii de lei. Apa ia fiecare cu bidonul de la o distanta de 200 de metri, de la un robinet din halta Bordei.
Saracia este atât de crunta in acest ghetou incât romii incearca sa scoata bani din orice bucatica de metal. Locatarii vilelor si blocurilor invecinate ghetoului au depus mai multe plângeri la politie, spunând ca locuitorii baracilor ard anvelope, iar fumul gros le intra in casa. Motivul pentru care ard mereu cauciucuri a fost elucidat chiar de cei din ghetou. „Lemne nu avem aici si bagam pe foc smoala si cauciucuri. Dupa aia luam sârmele de la cauciucuri si le vindem. Eu stau cu patru copii si nevasta intr-o camera. Nu avem apa si curent, dar ne descurcam si noi cum putem. Ca sa nu furam cautam prin pamânt fiare si plastic“, a explicat Ionel Caldararu, locatar la casa cu numarul 25. Camera unde stau inghesuiti nu are autorizatie de constructie, este asezata pe domeniul public, dar au agatat si ei placuta cu numarul 25 pe un perete. „Este gasit prin gunoi, dar l-am pus si noi acolo, sa fim ca toti oamenii“, a mai spus Caldararu.
Intrebati de ce au nevoie cel mai mult in micul lor ghetou, toti au spus ca daca ar avea curent si macar o fântâna ar trai mai omeneste. „Abia o ducem aici fara curent si apa, cred ca o sa murim in conditiile astea. Atât sa ne faca si noua primaria asta, sa ne bage curent si sa ne sape o fântâna“, a completat Ioana Gaman.
Primaria promite
Reprezentantii primariei au comunicat ca sunt la curent cu situatia celor 16 familii de romi care s-au stabilit in acea zona si ca va rezolva problema… la anul. Acestia urmeaza sa fie stramutati pe strada Fulger din Craiova, in zona Hanul Rosu, unde municipalitatea a achizitionat deja un teren de doua hectare. In cursul anului viitor acest teren va fi parcelat si aproximativ 80 de familii de romi cu probleme sociale, care locuiesc fara forme legale prin diferite zone ale Craiovei, vor fi mutate acolo. Conform Primariei Craiova, procedura pentru atribuirea terenurilor cuprinde intocmirea unui dosar social pentru fiecare familie, dupa care respectiva familie trebuie sa primeasca aprobarea individuala a consiliului local. Toata operatiunea, care va fi declansata la anul de municipalitate, este facuta in temeiul Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale.
