Monumentul domnitorului Unirii n-a fost pe placul ocupantilor germani, care au vrut sa-l transforme in obuze de tun. La rândul lor, sovieticii nu s-au impacat cu ideea unui monument al independentei in Craiova.
Zi de zi, craiovenii care trec prin dreptul primariei municipiului dau cu ochii de statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, asezata lânga English Parc. Prea putini cunosc insa istoria zbuciumata a acestei statui, care a fost la un pas de a fi transformata in obuze germane.
Statuile surori
In 1909, când se implineau 50 de ani de la Unirea Principatelor, s-a luat initiativa ridicarii unei statui a domnitorului Cuza, pentru care exista un adevarat cult in Oltenia acelor vremuri. Banii necesari s-au strâns fara mari probleme, prin subscriptie publica. In vremea aceea, iesenii comandasera la Florenta, sculptorului Raffaelo Romanelli, o statuie a domnitorului român, lucrare ce era in curs de executare. Aflând de aceasta comanda, craioveanul Misu Pop, initiatorul ridicarii la Craiova a unei statui a domnitorului Unirii, a luat legatura cu sculptorul Romanelli si, obtinând consimtamântul iesenilor, a comandat si pentru Craiova o statuie asemanatoare. Romanelli, conform intelegerii, a turnat statuia in doua exemplare, cea de la Craiova neavând insa basoreliefuri. In 1912, statuia a fost adusa la Craiova si depozitata la domiciliul lui Misu Pop, in strada Sfântul Dumitru.
Dupa planul intocmit de Romanelli, s-a comandat la cariera Gura Vaii piatra pentru soclu, care a fost curând trimisa in trei vagoane la Craiova si a fost depozitata lânga palatul prefecturii, unde se planuise sa se aseze monumentul domnitorului. Existând controverse asupra modului in care se va face inaugurarea ei, lucrarile s-au taraganat si, pâna la 15 august 1916, când România a intrat in razboi, statuia a ramas depozitata la domiciliul lui Misu Pop. Acolo a fost gasita de trupele germane de ocupatie.
Soclul – la cimitir, statuia – la topit
Ocupantii au luat pietrele pentru soclu si le-au transportat la cimitirul catolic si la cimitirul Sineasca, cioplindu-le in lespezi pentru mormintele ostasilor germani ingropati acolo, lespezi care pot fi vazute si astazi. Cât despre statuie, aceasta urma sa fie trimisa in Germania pentru a fi topita, iar bronzul folosit pentru confectionarea proiectilelor.
In parlamentul român, refugiat la Iasi, s-a facut o interpelare asupra acestui caz, iar prim- ministrul a intervenit direct pe lânga autoritatile militare germane din teritoriul ocupat. Datorita acestor interventii, statuia lui Alexandru Ioan Cuza a revenit in magazia din strada Sfântul Dumitru si acolo a ramas inca nouasprezece ani. Abia in 1936 a putut fi asezata pe locul care urma, prin planul de sistematizare a orasului, sa formeze o piata, la intretaierea strazilor Unirii si Kogalniceanu. Si statuia a ramas in acest loc, asteptând sa fie inaugurata oficial. Inaugurarea avut loc abia in 1939, iar in 1940 a fost mutata pe locul unde se afla azi.
Istoria se repeta
Pe soclul statuii, pe latura stânga, sta scris: „Cuza Voda a creat Unirea si in scurta lui domnie de 7 ani a pus fundamentele statului român. A inapoiat domeniului national mosiile inchinate manastirilor grecesti si a afirmat hotarâtor autocefalia bisericii române. El a improprietarit cu pace 600.000 de familii de sateni si-a constituit comunele rurale, a eliberat postele si telegraful din stapânirea strainilor. A suprimat privilegiile de clase si prin organizarea tribunalelor, curtilor si inaltei curti de justitie si casatie, a pus bazele dreptatii egale pentru toti si a organizat puterea militara a statului, chemând prin sorti pe toti tinerii la apararea patriei“.
Prea putine din aceste realizari ale lui Cuza mai sunt valabile in zilele noastre. „Postele si telegraful“ au fost din nou privatizate, „dreptatea egala pentru toti“ este impartita astazi de instante si in functie de posibilitatile financiare ale celor chemati la judecata, iar armata nu mai este obligatorie.
Fratii Buzesti – luptatori pentru… socialism
Printre celelalte monumente ale Craiovei, trebuie amintit si cel al Fratilor Buzesti. Grup statuar impunator, lucrare a sculptorului Boris Caragea, are un admirabil plasament: in apropierea Casei Baniei, in care si-a avut resedinta Mihai Viteazul, ban al Craiovei, si in fata Colegiului National „Fratii Buzesti“.
Lucrarea ii reprezinta pe Preda, Stroe si Radu Buzescu intr-o atitudine care arata dârzenie si neinfricare: primul poarta un hrisov, urmatorul sta sprijinit in spada a chibzuinta, iar mezinul pare gata de o infruntare, cu o mâna strânsa pe sabie.
Pe soclul statuii statea scris: „Preda, Stroe si Radu Buzescu, capitani in oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste si recunostinta vesnica inaintasilor eroici care au luptat cu neinfricare pentru libertate, unitate si neatârnare, punând temelii trainice edificiului României socialiste“. Cu câtiva ani in urma, angajatii Primariei Craiova si-au dat seama ca inscriptia trebuie modificata, asa ca au „sters“ cu dalta si ciocanul ultimul cuvânt.
Mihai Viteazul, cu spatele la prefect
Nu putem incheia fara a aminti macar statuia lui Mihai Viteazul din Piata Prefecturii. Monumentul ecvestru a fost realizat in bronz de Tudor Panait in anii 1975-1976. Vreme de 15 ani, statuia a ramas dosita, nefiind tocmai pe placul autoritatilor comuniste. Abia in 1990 a fost asezata pe un soclu in Piata Prefecturii. Dupa ce multi ani s-au facut tot felul de glume pe seama ei – cum ca Mihai ar fi intors spatele autoritatile locale – actualul primar Solomon a mutat statuia in centrul noului parc, de aceasta data insa cu fata spre Palatul Administrativ.
