Aproape 8.000 de hectare de terenuri din Dolj sunt administrate la ora actuala de cele sase statiuni de cercetare agricola. Specialistii apreciaza ca cel putin 4.000 vor fi puse la dipozitia comisiilor locale de fond funciar pentru a fi retrocedate fostilor proprietari, conform Legii nr. 247/2005. Speculantii imobiliari stau la pânda si asteapta sa inhate „prada“ de sute de milioane de euro.
Miile de hectare de teren aflate in administrarea statiunilor de cercetare agricola din Dolj suscita un interes imens din partea potentialilor beneficiari ai legilor proprietatii. Potrivit informatiilor furnizate de filiala locala a Agentiei Domeniilor Statului (ADS), in judet exista 7.890 de hectare de teren administrate de aceste statiuni. Cel putin 4.000 de hectare ar putea intra in posesia fostilor proprietari, daca estimarile sunt corecte. Prin Legea nr. 247/2005 privind restituirea proprietatilor, se prevedea ca in maximum sase luni de la intrarea in vigoare a acestui act normativ guvernul va adopta o hotarâre prin care va inventaria toate terenurile ce pot fi puse la dispozitia comisiilor locale de fond funciar pentru improprietariri. La un an de la intrarea in vigoare a legii insa, nu s-a intâmplat nimic. „Acest text normativ se refera si la statiunile de cercetare agricola, care vor renunta la terenurile folosite pâna acum pentru productie. In aceasta luna se implineste un an de la intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, iar acea hotarâre de guvern nu a mai aparut“, a precizat Remulus Chitu, reprezentantul ADS in Dolj. Potrivit legilor proprietatii, daca nu este posibila restituirea proprietatilor pe vechile amplasamente, comisia locala si cea judeteana pot propune celor indreptatiti terenuri in alte localitati. Una dintre solutii ar fi chiar terenurile administrate in prezent de statiunile de cercetare agricola, vânate de amatorii de speculatii imobiliare.
Terenurile sunt atractive pentru toti
Conform situatiei centralizate de ADS, cea mai mare suprafata de teren este administrata de Statiunea de Cercetare Agricola Simnic. Intreaga suprafata de 2.460 de hectare a acesteia este domeniu public al statului si nu poate fi deocamdata pusa in posesie pâna la aparitia mult asteptatei hotarâri de guvern. Cu toate ca reprezentantii ADS sustin ca suprafatele oprite pentru cercetare trebuie propuse de fiecare statiune, directorul Statiunii Simnic, Constantin Gavan, sustine ca nu i s-a cerut pâna acum nimic in acest sens. „Noi nu stim nimic, doar prefectul stie. Credeti ca noua ne spun ceva? In ultimii doi ani am avut profit de 20 de miliarde de lei, dar credeti ca ei tin cont de asta? Din toata suprafata pe care o administram, circa 300 de hectare sunt necesare pentru cercetare. Dar cercetarea nu poti s-o desparti de productie. Am imbatrânit asteptând hotarârea guvernului. Niste mincinosi toti. Pamântul statiunii va fi folosit pentru constructia de case la strada. Si asa, in zona pamântul se vinde cu 30 de euro pe metrul patrat“, a spus Gavan.
Alta unitate cu terenuri atractive este Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola Craiova, care administreaza 708 hectare de teren. Cea mai mare parte a suprafetei (668 de hectare) este domeniu public al statului, la care se adauga 40 de hectare de terenuri proprietate privata a statului, carora autoritatile le cauta petitori. Directorul statiunii, Marin Diaconeasa, spune si el ca nu i s-au cerut propuneri pentru a se stabili suprafata necesara cercetarii. Totusi, Diaconeasa spune ca a purtat unele discutii cu administratiile locale pentru a vedea de ce terenuri au nevoie acestea. „Trebuie ca mai intâi primarii din localitatile arondate (Radovan, Podari, Cernele, Cârcea) sa ne spuna cât pamânt le trebuie pentru improprietariri si abia apoi stabilim cât dam si cât oprim pentru cercetare. Avem 40 de hectare in administrare, care sunt in domeniul privat al statului si pe care le-am propus localitatii Radovan, dar se pare ca ei nu le vor. In rest, tot terenul (668 de hectare – n.r.) este domeniul public al statului. Trebuie sa apara acea hotarâre de guvern“, a spus Diaconeasa.
Isalnita are sute de hectare in intravilan
Singurul director contactat care a avut propuneri in sensul delimitarii suprafetelor de cercetare este Ioan Pintilie, seful Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicola Isalnita. „Eu am facut o documentatie prin care am aratat ca pot opri pentru cercetare 36 de hectare de teren. Restul (268 de hectare – n.r.) se pot da pentru improprietariri. In afara de circa 60 de hectare, tot terenul se afla in intravilanul municipiului Craiova. Asteptam si noi hotarârea de guvern pentru a vedea daca sunt de acord cu propunerea noastra“, a spus Pintilie. Potentialii beneficiari ai Legii nr. 247/2005, carora nu li se mai pot restitui terenurile pe vechile amplasamente, au si alte variante: Statiunea pentru Dezvoltarea si Cercetarea Cartofului Mârsani (1.224 de hectare domeniu public al statului), Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni (2.095 de hectare – domeniu public) si Statiunea Experimentala Banu Maracine (1.096 de hectare – domeniu public). Toti factorii implicati sunt de acord ca interesul cel mai mare este pentru terenurile din apropierea Craiovei, unde preturile au crescut enorm. In zonele limitrofe, hectarele agricole sunt parcelate si vândute cu sume cuprinse intre 30 si 100 de euro pe metru patrat celor care vor sa ridice aici cartiere de locuinte.
