Dinel Staicu, fostul patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova, ar putea pierde o parte dintre cladirile si terenurile pe care le-a preluat in mod dubios printr-o serie de inginerii financiare. Tribunalul Dolj a aprobat in februarie anul acesta declansarea procedurii de faliment a SC Reconversia SA, patronata de mai multe asociatii cu nume exotice, reprezentate chiar de Dinel in persoana, ca urmare a cererii introduse de lichidatorul judiciar al fostei Banci Internationale a Religiilor. Reconversia SA este societatea care a „inghitit“ firmele beneficiare ale creditelor si cesiunilor de creante de la BIR. Scandalul in care este implicata firma controlata de Staicu i-a adus acestuia o multime de necazuri cu procurorii de la PNA si cu tot felul de lichidatori hotariti sa ia valul de pe afacerile cu iz penal ale lui Dinel. In urma declansarii falimentului, acesta ar putea pierde mai multe obiective, printre care Frigoriferul, Abatoarele din Podari si Mofleni, constructiile de pe strada Cimpului din Craiova, precum si cladirile de pe strada Mihai Viteazu nr.4, fieful in care s-au pus la cale multe din afacerile clanului Dinel. Banca Internationala a Religiilor, prin lichidatorul judiciar, a cerut falimentul societatii Reconversia pentru a putea sa recupereze o datorie de 223 de miliarde lei, plus 5,9 milioane de dolari, provenita din credite nerambursate si neachitarea sumelor obtinute din valorificarea creantelor cesionate de banca. Deocamdata, problemele lichidatorului sint legate de identificarea patrimoniului SC Reconversia care oficial nu figureaza in contabilitatea firmei. Daca se va ajunge, totusi, la valorificarea bunurilor, „munca“ lui Staicu de multi ani se va duce pe apa simbetei.
Necazurile fostului patron al Universitatii Craiova au inceput in ianuarie 2003 cind SC Kraiten In Harghita SA Sincraieni a cerut instantei declansarea procedurii falimentului, deoarece societatea lui Staicu, SC BDJ SA Craiova, nu achitase 70 de milioane de lei reprezentind contravaloarea apei minerale pe care o cumparase. Citeva luni mai tirziu, Banca Internationala a Religiilor, prin lichidatorul judiciar, a cerut si ea declansarea falimentului impotriva SC Reconversia SA Podari, firma care „inghitise“ SC BDJ SA Craiova. Banca a invocat existenta unor creante rezultate din mai multe contracte de credite pe care aceasta le-a acordat in perioada 1999 – 2000 mai multor societati absorbite de Reconversia SA. Valoarea creditelor era de 80,5 miliarde de lei, iar dobinzile aferente se ridicau la 147,8 miliarde, in total, firma controlata de Staicu avind de rambursat aproximativ 223 de miliarde de lei. La aceasta se adauga valoarea creantelor cesionate de banca in suma de 5,9 milioane de dolari. Cele aproape sase milioane de dolari trebuia platite in rate pe parcursul a cinci ani, lucru pe care Staicu a uitat sa-l faca. Practic, BIR a transferat, in schimbul unui comision modic, dreptul de a valorifica ipotecile care constituiau gajuri la imprumuturile acordate de banca, in speranta ca tot ceea ce nu au reusit functionarii bancari vor reusi oamenii lui Staicu. Cele 11 societati controlate de Dinel aveau la dispozitie o lista impresionanta cu bunuri ipotecate, raspindite in toata tara si din valorificarea carora ar fi iesit cistigate atit BIR, cit si firmele lui Staicu. Problema a aparut atunci cind „doctorul in economie subterana“ s-a lacomit si a pastrat doar pentru firmele sale banii obtinuti din valorificari.
Dinel a incercat marea cu… Reconversia
Dupa ce a ajuns in fata instantei, Dinel i-a imputat bancii ca firmele sale si-au onorat obligatiile contractuale pina la declansarea falimentului BIR, care i-a stricat si afacerea cu Rich Bank, unde erau depuse dupa preluare creditele si creantele neperformante. Staicu sustine, de asemenea, ca i-au fost blocate depozite si titluri de stat in valoare de peste 12 miliarde de lei, precum si 11,8 miliarde de lei depozit bancar la BIR. El aduce ca argument o intelegere dintre Rich Bank si BDJ Craiova facuta in anul 2001, prin care acestea isi compensau intre ele datorii de sute de miliarde de lei, compensare in urma careia nu ar mai fi datorat BIR decit 16 miliarde de lei. Numai ca judecatorul sindic a decis ca ingineria dintre cele doua firme nu are nici o legatura cu restanta catre Banca Internationala a Religiilor. Pe parcursul procesului de declansare a falimentului care a durat aproape doi ani, Reconversia a cerut cu insistenta efectuarea unei expertize contabile de la care astepta o confirmare a faptului ca este solvabila si ca falimentul nu este oportun. Rezultatul expertizei i-a dat lui Dinel planurile peste cap deoarece s-a constatat ca firma era insolvabila, avind in cont doar citeva zeci de milioane de lei cu care nu ar fi putut plati nici macar 1% din datorii.
De patru luni, Staicu nu mai poate sa-i execute pe datornicii de la BIR
Dupa toate acestea, Tribunalul a decis ca se va declansa procedura de faliment pentru Reconversia SA Podari, lucru care l-a nemultumit pe Staicu. Acesta a cerut Curtii de Apel Craiova sa se pronunte asupra deciziei tribunalului. Curtea de Apel a mentinut insa sentinta Tribunalului Dolj, respingind recursul declarat de Reconversia SA. Din februarie 2005, societatea lui Staicu si-a pierdut dreptul de administrare, instanta numind un administrator din Bucuresti si, cum un necaz nu vine niciodata singur, la masa credala s-au inscris si Primaria Craiova, cu aproximativ 400 de milioane de lei, si Directia Finantelor Publice, cu doua miliarde de lei. Din luna februarie, Reconversia nu mai poate sa execute nici un gaj depus de clientii Bancii Internationale a Religiilor pentru creditele luate si nerambursate. Societatea din Harghita care a cerut prima data intrarea in faliment a societatii lui Dinel nu s-a mai regasit la masa credala pentru ca in timpul procesului Staicu achitase cele 70 de milioane de lei, contravaloarea apei minerale consumate. Nu se stie in ce mod isi va recupera lichidatorul BIR banii de la Staicu, avind in vedere ca bunurile gajate pentru creditele luate au mai fost scoase o data la licitatie si nu au putut fi vindute pentru ca nu s-a incumetat nimeni sa-si exprime dorinta de achizitionare a lor.
