• Anul trecut, doljenii au finantat bugetul de stat cu 11.000 de miliarde de lei si au primit prin redistribuire doar 9.000 de miliarde, situindu-se inaintea Brasovului sau Aradului • Desi a fost considerat judet „rosu“, Doljul nu s-a aflat pe lista preferata a politicienilor puterii
Doljul pare la prima vedere un judet sarac, unde firmele supravietuiesc de pe o zi pe alta, iar populatia traieste la limita subzistentei. O contributie majora la intarirea acestei perceptii o are si lipsa evidenta a investitiilor din judet, pe care marii investitori l-au ocolit ani de-a rindul, iar efectele nu au intirziat sa apara. Locurile de munca sint putine si prost platite, iar populatia, in special tinerii, au inceput sa migreze catre orasele prospere unde isi pot croi un viitor mai aproape de propriile aspiratii. Statisticile contrazic insa imaginea negativa de judet sarac pe care si-a creat-o in timp Doljul. Bogatia unui judet este data de sumele cu care contribuie la bugetul consolidat al statului, iar pentru asta este nevoie de activitate economica sustinuta si de crearea unor noi locuri de munca. Oricit ar parea de paradoxal, Doljul trimite catre autoritatile de la Bucuresti mai multi bani decit i se repartizeaza pe baza prevederilor legii bugetului de stat aprobata in fiecare an, in conditiile in care rambursarile de TVA si evaziunea fiscala au secat pur si simplu bugetul Finantelor locale. Cu alte cuvinte, in ciuda imaginii de judet sarac, fara prea mari perspective, Doljul stringe mai multe venituri decit primeste de la Bucuresti, ceea ce inseamna ca situatia financiara a populatiei este departe de a fi precara, aceasta cistigind bani din munca la negru ori din mici afaceri care scapa controlului fiscului doljean. Conform spuselor directorului Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj, Ioan Filipescu, Doljul a trimis anul trecut bugetului de stat aproximativ 11.000 de miliarde de lei, adica mai mult decit Brasovul sau Aradul, si la mica distanta de Timisoara si Cluj. „Anul trecut, din Dolj au plecat catre bugetul consolidat al statului aproximativ 11.000 de miliarde de lei. La aceasta se adauga insa restante de peste 6.000 de miliarde pe care le putem urmari efectiv, in afara firmelor aflate in lichidare, administrare judiciara sau speciala. Autoritatile de la Bucuresti ne-au cerut ca pina la sfirsitul acestei luni sa intocmim un raport detaliat referitor la activitatea din 2004“, a precizat Filipescu.
Doljul – buget deficitar la contributii sociale
In felul acesta, mitul celor citorva orase care sustin activitatea intregii tari se spulbera, realitatea demonstrind ca situatia a inceput sa se echilibreze. De exemplu, anul trecut, din cele aproape 11.000 de miliarde de lei cu care a contribuit la buget, Doljul a primit inapoi aproximativ 9.000 de miliarde. Din acestia, peste 6.000 reprezinta impozite directe, TVA, accize, impozit pe profit sau impozit pe venit. Alte 1.600 de miliarde s-au indreptat catre bugetele locale pentru invatamintul preuniversitar, crese, centre locale si judetene de cercetare agricola si alte institutii de interes local. Doljul nu execeleaza insa la toate capitolele. Spre exemplu, la contributiile de asigurari sociale (alocatii, pensii, ajutoare, indemnizatii), Ministerul Finantelor a repartizat Doljului peste 5.000 de miliarde de lei in conditiile in care a primit de la judet doar 3.140 de miliarde, ceea ce inseamna ca Doljul are mai multi pensionari care nu pot fi sustinuti numai din taxele si impozitele colectate la nivel local. Aceeasi situatie se intilneste si la bugetul de somaj, unde deficitul este mai mic, de numai 91 de miliarde de lei, Bucurestiul finantind plata somerilor din Dolj cu peste 470 de miliarde de lei. La asigurarile de sanatate, incasarile din judet de 1.472 de miliarde au fost suplimentate de minister cu aproximativ 500 de miliarde de lei, ceea ce inseamna ca la capitolul contributii sociale Doljul nu sta tocmai roz. De unde vin atunci banii, daca in judet sint mai multi pensionari, someri si asistati medical care nu ar putea fi sustinuti numai din ce se colecteaza la nivel local? Singura explicatie logica este ca in Dolj se fac afaceri pe picior mare, desi acest lucru nu se vede in traiul de zi cu zi. Pe linga aceasta, un rol hotaritor in privinta modului cum sint finantate proiectele dintr-un judet depinde de deciziile politice venite de la Centru. Sint de notorietate cazurile in care fostul partid de guvernare a dirijat fonduri substantiale nejustificate catre anumite judete considerate fiefuri politice, desi contributia acestora la buget era incomparabil mai mica decit ceea ce li s-a distribuit de catre Ministerul Finantelor. Doljul nu a fost inclus in aceasa lista selecta, cu toate ca ani de-a rindul a fost considerat un judet „rosu“, actualul primar Antonie Solomon plingindu-se in nenumarate rinduri ca autoritatile de la Bucuresti nu finanteaza indeajuns proiectele din Craiova.
Taxele si impozitele locale ramin in ograda proprie
Conform articolului 28 din ordonanta privind finantele publice aprobata prin lege, in 2005, din impozitul pe venit incasat la buget la nivelul fiecarei primarii se aloca o cota de 36% la bugetele locale si comune, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% intr-un cont deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale, in timp ce taxele si impozitele locale vor ramine in intregime la dispozitia primariilor. Impartirea banilor colectati de la populatie si de la firme se face in functie de structurarea pe trei trepte bugetare. La primul nivel se afla bugetul de stat, care incaseaza total impozitul pe profit, accizele, taxele vamale si alte taxe si, partial, impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata. De aici, banii pleaca spre administratia publica centrala, finantind, in totalitate sau in parte, domenii dintre cele mai diverse (armata, politia, transporturile, educatia, cultura, sanatatea etc.), si spre administratiile locale. Al doilea nivel este cel judetean, care functioneaza mai mult ca o interfata intre bugetul de stat si bugetele localitatilor. Acesta administreaza zece la suta din impozitul pe venit incasat in judet, alte 17 procente din acest impozit fiind utilizate pentru echilibrarea bugetelor locale (ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului). Judetele primesc si sume defalcate din TVA si impozitul pe venit, din care pastreaza 25%, restul repartizindu-l localitatilor. La ultimul nivel se afla bugetele comunelor, oraselor si municipiilor. Acestea pastreaza banii colectati din taxele si impozitele locale, cum ar fi cele pe cladiri, terenuri, mijloace de transport, spectacole sau unitati de cazare, precum si veniturile administratiei locale. In plus, ele primesc automat si 36% din impozitul pe venit, precum si diverse sume de la bugetul judetului, in functie de impozitul pe venit colectat pe cap de locuitor, populatie, suprafata si alte criterii specifice. Luind in calcul aceste repere, Doljul a primit cu aproape 2.000 de miliarde de lei mai putin decit a contribuit la buget anul trecut.
Primariile stau la mila guvernantilor
Chiar daca primarii sau autoritatile judetene protesteaza impotriva sumelor primite de la centru, sistemul de impartire bazat pe principiul „de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi“ nu va fi schimbat prea curind. Solutia alternativa ar fi autonomia administrativa, numai ca intr-o astfel de situatie multe orase si comune ar intra pur si simplu in faliment, intrucit nu ar putea sa se sustina singure financiar, fara ajutor guvernamental. Pentru imbunatatirea actualului sistem de redistribuire a fondurilor, puterea politica ar trebui sa imparta banii colectati exclusiv in functie de criterii obiective, cum ar fi numarul populatiei din judet sau starea infrastructurii, si nu bazindu-se pe interese electorale. Pentru a face fata crizei financiare prin care trec, primarii au la dispozitie mai multe posibilitati de finantarea a activitatilor: vinzarea spatiilor comerciale sau concesionarea anumitor terenuri, precum si emisiunea unor obligatiuni municipale pe termen scurt si mediu. Daca in cazul acestora din urma putine sint primariile care s-au incumetat la asa ceva, Craiova nefacind exceptie, prima solutie ar aduce o gura de oxigen edililor confruntati cu lipsa de lichiditati. Pina acolo este cale lunga insa, autoritatile locale stind in continuare la mila politicienilor care fac jocurile in functie de interesele partidului sau cele particulare.
