Locurile de joaca din Craiova exista, dar lipsesc cu desavirsire. Scilciate, ruginite, rupte si nefunctionale, leaganele si tiribombele sint adevarati „monstri“ de tinichea care pun in pericol viata micutilor. Destinatia initiala, de agrement, s-a preschimbat in una aproape criminala. Pustii nesupravegheati, care, in lipsa de altceva, aleg sa se joace in matusalemicele „hangarale“, pot oricind sa pateasca lucruri mai neplacute decit hainele, coatele si genunchii rupti. Edilii spun ca nu sint ei de vina. De vina este numai Legea nr.10/ 2001, care a incurcat lucrurile si nu spune clar cui apartin locurile de joaca. Si doar nu o sa se apuce ei, edilii, sa investeasca in ceva ce nu apartine primariei! Nici macar de dragul copiilor celor care i-au votat pe ei, edilii, si le-au asigurat locurile caldute din fruntea administratiei locale.
„Loc de joaca“ este o expresie „expirata“ in Craiova. Denumirea potrivita pentru spatiile odinioara destinate copiilor ar fi acum „loc de rupt genunchii“, „loc de spart capul“ etc. Nici un cartier nu duce lipsa de parcela lui cu siluete haotice din fier ruginit care au fost odata leagane, tiribombe sau tobogane. Pentru ca le stiu dintotdeauna asa, copiilor nu li se pare nimic neobisnuit. Mai pun un lemn pe scaunele fara fund, din care au ramas doar cadrele de fier mincate de rugina, si continua sa se joace, alegind ce a ramas bun din leagane, transformind tiribombele cazute in spatii de „locuit“ pentru papusi si gramezile de fier contorsionat ce au fost odata tobogane, in rampa pentru lansat rachete din plastic si masinute de curse.
„In Brazda lui Novac, la Caminul pentru Copii nr.32, instalatiile la care se joaca micutii din cartier arata de ani de zile ca dupa razboi. Nimeni nu se ocupa sa le repare si sa le vopseasca. Edilii nu au facut nimic. Invitati-l pe Bulucea sa vada ce a facut in cei opt ani de cind e la primarie. El si consilierii care maninca banii nostri de pomana! Cind ne ducem cu nepotii acolo trebuie sa-i tinem de mina, sa nu se schilodeasca printre fiarele smulse de tigani sa le duca la fier vechi!“, ne scrie Pavel Polexe, un cititor al Gazetei de Sud. Craioveanul se intreaba de ce nu sint folositi banii obtinuti dupa vinzarea la fier vechi, de catre primarie, a instalatiilor dezafectate, pentru repararea celor care nu sint in totalitate compromise. Si daca este legal ca directorii gradinitelor sa le ceara bani parintilor copiilor ce invata acolo, pentru repararea locurilor de joaca.
Nici in caruta, nici in teleguta,… nici in scrinciob
La Primaria Craiova, raspunsurile nu sint la indemina. Se cunoaste situatia locurilor de joaca, dar nu se poate face mare lucru. Edilii dau vina pe pirdalnica Lege nr.10 pe 2001, care nu situeaza terenurile pe care sint amplasate locurile de joaca nici in caruta, nici in teleguta. Potrivit viceprimarului Antonie Solomon, copiii trebuie sa-si puna pofta de joaca in cui pina cind legea va fi finalizata si situatia clarificata.
„Din cauza Legii 10, inca nu stim cui apartin terenurile. Si nu putem sa investim in ceva daca nu sintem siguri ca apartine primariei. Nu pot sa investesc si dupa aceea sa ma trezesc ca imi ia cineva terenul! Eu am in plan ca in toate cartierele craiovene sa refac sau sa creez locuri de joaca pentru copii. Pina pe 31 august, legea va fi finalizata si atunci vom sti ce trebuie facut“, isi „recita“ viceprimarul „spiciul“ electoral.
Poate ca vorbim cu pacat si viceprimarul Antonie Solomon chiar se va tine de cuvint. Speram sa fie asa. Mai in gluma, mai in serios, de rezolvarea situatiei locurilor de joaca depinde chiar viitorul urbei. Pentru ca nu vrem sa ne imaginam cum va fi primarul ce ne va conduce peste 20 – 30 de ani – acum un pusti frustrat si bolnavicios, care isi iroseste copilaria intre patru pereti pentru ca parintii nu il lasa sa se joace afara, pe ruinele locurilor de joaca.
