Acasă Actualitate Ghetoul saracilor

Ghetoul saracilor

-

22 de familii traiesc printre sobolani, in trei blocuri aflate in ruina

La sase kilometri de Caracal, cum intri in comuna Deveselu, te intimpina trei blocuri de locuinte care arata ca dupa un bombardament. Ruinele epocii comuniste ar parea nelocuite daca pe la ferestrele fara geam nu ai vedea intinse citeva sirme pline cu rufe sau un fum iesind dintr-un astfel de apartament. Din cind in cind, pe afara mai iese vreun locatar, care sta cu miinile in sold, pentru ca n-are de lucru.

Pina in 1989, blocurile apartineu statului si erau locuite de cadrele de specialisti din invatamint, agricultura si medicina veterinara. Dupa revolutie, cind toate in tara asta s-au schimbat, nu a mai avut nimeni grija de blocuri. La toate etajele, tencuiala este cazuta de pe ziduri, in plafoane sint gauri si, atunci cind ploua pe scarile interioare, se formeaza suvoaie de apa, canalizarile sint infundate, reteaua electrica este distrusa, iar usile si ferestrele nu mai au geamuri.

„Dupa ce s-a privatizat fostul IAS, cei care au cumparat au hotarit ca nu mai au ce face cu ele, mai ales ca arata cum arata. Acolo stau cei mai saraci oameni, dar si cei mai multi tigani, care au venit aici din Caracal. Sint chiriasi, platesc o suma modica, 60.000 de lei pe luna pentru apartamentul de doua camere“, spune viceprimarul Alexandru Copilescu.

Pentru ca nu au nici o sursa de venit, si deci nu au cu ce sa-si achite cheltuielile de intretinere, locatarii nu au curent, gaze si nici caldura. Ca sa se incalzeasca, ei fac focul in sobe si gatesc pe resouri improvizate din BCA, cu curent „imprumutat de la vecinii care au ceas“.

Baroneasca scoate copii pe banda rulanta

De cum pasim in scara unuia dintre blocuri, ne intimpina fratii Enache, care tin sa ne arate conditiile in care traiesc, in speranta ca poate vor capata niste ajutoare sau o slujba permanenta. Pe scari, miroase a sobolani, iar culoarele sint pline de tencuiala cazuta.

„Ia uitati-va aici, la zidul asta! Daca pui mina pe el, cade. Traim aici mai rau ca animalele. Eu sint din Caracal, dar nu am serviciu si sint nevoit sa stau aici, impreuna cu familia. Iarna e vai de noi! Noaptea, ne acoperim cu ce putem, sa nu inghetam pe frigurile astea“, spune Constantin Enache, unul dintre locatari.

In situatia fratilor Enache mai sint alte 22 de familii, unele cu cinci, sase sau sapte copii. Cel mai mare „spor demografic“ il au familiile de tigani, care fac copii cu nemiluita. Intr-unul dintre apartamente locuieste Cristian Iacob, de 35 de ani, impreuna cu concubina sa, care spune ca se numeste Baronescu.

„Vai de capul nostru! Stam sapte in camera, n-avem WC-uri, n-avem chiveta, n-avem nimic. De curent, fac rost de la vecinu’, care are contor. Daca vreti sa faceti poza, stati putin sa-l intrerup“, spune acesta, aratind spre firul inrosit cu care fura curent ca sa se incalzeasca. Alaturi, concubina trage alene dintr-o tigara si soarbe dintr-o ceasca murdara cafeaua facuta pe resou. Spune ca au impreuna cinci copii si ca este insarcinata in luna a patra cu al saselea. Este curioasa sa stie daca putem sa-i ajutam intr-un fel. Am intrebat-o de ce fac atitia copii daca abia au din ce sa traiasca.

„Pai ce, pe asta din burta am avut bani sa-l dau afara? De unde 400.000 sa le dau la doctori? Daca asta al meu vrea sa facem copii, eu pot sa ma impotrivesc? Altfel, imi umfla ochii“, spune femeia. Barbatul, in schimb, vrea sa stie cum este cu ajutorul social pentru familiile cu multi copii: „Adica, daca fac zece copii, nu imi da un milion pe luna pentru fiecare?“. Nu!

ȘTIRI VIDEO GdS

Ce a mai inventat Primăria Craiova? Sporul de periculozitate

Toţi angajaţii din Primăria Craiova, de la directori, şefi de serviciu şi până la muncitorii necalificaţi, primesc spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Sporurile variază de la 351 de lei brut pe lună, până la 1.808 lei brut. Am întrebat la DSP care sunt condiţiile vătămătoare şi periculoase din Primăria Craiova. Răspunsul a fost... o surpriză de proporţii.